- Auch ! am strigat eu. Asta e realitate ... Unde naiba sunt ?

De fapt,  intrebarea e ...Cum am ajuns eu aici ?

Privind in jur din nou nu vedeam nimic care sa ma salveze din situatia in care ma aflam : ratacita intr-un loc rupt de civilizatie , fara vreun mod de a contacta pe cineva. Pentru cateva momente chiar incepuse sa imi para rau ca am indepartat cipul ala de la incheietura mainii. Acum pare sa se vindece rana , dar nu se stie daca asta va fi cea mai grava daca voi scapa de aici cu viata.

Cum nu aveam de ales a trebuit sa aleg o directie in care sa ma indrept. Dar daca ma indrept chiar in directia opus locului cu civilizatie ? Nu puteam sta la nesfarsit in acelasi loc. Desi e abia dimineata trebuie sa imi gasesc un adapost sau sa fac unul.

*** Will ***

Inca o lovitura...De data asta trebuie sa nimeresc !

Sunetul glontului a izbucnit si privind tinta am observat cum am ratat la fel ca si celelalte dati. Frustrarea pe care o simteam ma facea sa vreau sa lovesc ceva. Nu ma pot concentra pur si simplu ! Am iesit din camera de antrenamente cu un prosop de dupa gat. Dupa ce am facut un dus ma simteam la fel de ciudat. Mi-am schimbat hainele si am iesit pe holuri. Ma indreptam spre salonul ei . Tot ce stiu e ca se simtea rau si dupa ce am ajuns-o in sfarsit din urma in timp ce alerga pe holuri am imbratisat-o strans. Avea nevoie de asta. Plangea cu suspine si tipa ca vrea sa se duca sa ii salveze. Apoi s-a intamplat ceva ...rau. A fost luata de doctori si dusa intr-unul dintre saloane. Eu si Mia am alergat sa ii spunem ce am vazut lui Sky , care nu parea deloc surprinsa. Ne-a spus doar ca doctorii sa aiba grija si noi la fel. E imprevizibil.

Am ajuns pe holul cu saloanele dotate cu aparatura unui spital intreg si un doctor tocmai ce iesea din salonul ei. L-am oprit sa il intreb daca s-a trezit .

- Inca nu , mi-a raspuns el sec. Dar nu se stie. Ne putem astepta la orice.

- Ce are ? am intrebat eu suspicios. Doctorul doar statea si se uita la mine ca si cum i-as fi vorbit in alta limba. Apoi a incercat sa plece , dar l-am apucat de incheietura.

-Ce are ? am insistat eu punand presiune pe incheietura mainii lui.

- Nu stim sigur , mi-a raspuns rece. E probabil sa fi suferit o cadere nervoasa. Sa nu uitam ca nu de mult s-a mai intamplat asta , a adaugat eliberandu-se din stransoarea mainii mele. Dandu-ma un pas in spate am intrebat:

- Pot sa o vad ?

- Esti invitatul meu ! Fa ce vrei ! mi-a zis el ridicand mainile in aer in semn de capitulare , dupa care aratand cu degetul usa de langa noi.

M-am indepartat de el si am trecut mana prin fata scanerului , usa deschizandu-se instant.

Tot ce puteam vedea era un pat alb , gol. Roscata nu era aici. Dar asta trebuie sa fie salonul. Idiotul ala se joaca cu mine !

Am iesit din salon , pumnii inclestandu-se. Putin imi pasa mie ca tipul e un doctor apreciat si ca acum vorbeste cu niste asistente avand niste dosare in mana . Nu am ezitat nici sa il iau de guler si sa il pun la perete , gest care l-a facut sa scape foile pe jos si pe asistente se tipe.

-Iti bati joc de mine ? i-am tipat eu in fata. Salonul ala e gol !

- Gol ? s-a mirat el incercand sa scape din mainile mele care amenintau sa il sugrume cat de curand.

- Da ! Gol ! Exact cum e creierul tau care crede ca face glume proaste cu mine ! Nu ti-ai ales o zi buna , amice !

Inca ma privea ca si cum ar fi vazut o stafie.

- Cum sa fie gol !? Abia am iesit de acolo acum cinci minute ! a incercat el sa se apere .

- Convinge-te singur ! am spus eu in timp ce ii dadeam drumul gulerului si impingandu-l spre directia salonului.

Aranjandu-si hainele a deschis usa si il vedeam cum se facea palid. Pentru a vedea parca mai bine daca nu cumva se ascunde pe undeva a dat ceaceafurile la o parte si se uita peste tot prin camera.

- Nu e ! am strigat eu exasperat.

- Unde Dumnezeu sa dispara o persoana inconstienta ?

Simteam cum panica se asimileaza si am iesit pe hol deschizand usa fiecarui salon , doctorul dupa mine. Cand am ajuns si la ultima usa am inceput sa imi simt nervii intinsi la maxim. Spre groaza doctorului salonul era gol .  Niciun bolnav nu zacea acolo , nicio asistenta care sa ii dea medicamente , nicio roscata intinsa pe pat. Ochii imi ieseau din orbita incercand sa o gasesc undeva ascunsa prin colturile camerei.

- Nu se poate ! striga doctorul cuprinzandu-si fata cu mainile. A alergat la niste asistente pe hol punandu-le intrebari , insa niciuna nu a vazut vreun pacient plimbandu-se pe holuri . 

Venindu-mi o idee l-am batut repede pe umar si i-am spus :

- Eu ma duc sa verific camerele. Tu pune-i pe ceilalti sa o caute. Haide !

A dat din cap agitat , in timp ce eu alergam spre biblioteca. Stiam ca acum e incuiata , cat timp Sky e inauntru , asa ca nu m-am obosit sa introduc codul care sigur a fost schimbat. Pur si simplu am dat cu pumnii in usa asteptand sa imi deschida.

-Ce vrei ? m-a intampinat Sky incruntata . Avea cearcane si parul arata fara vlaga si ciufulit de parca bufnita ei i-ar fi stat in cap.

- A disparut !

- Cine ? a intrebat ea incruntandu-se.

- Savannah ! Acum cateva minute era in salonul ei , iar in clipa urmatoare nu mai e. Am cautat peste tot. Nimeni nu a vazut-o , am zis eu gesticuland.

Nu a asteptat mai mult. A iesit pe usa impingandu-ma si am traversat holurile spre sala unde aveau loc intrunirile importante, unde era unitatea centrala. A introdus codul si ajungand la calculator a cautat inregistrarile de pe holuri , deoarece saloanele nu erau monitorizate video.Cel putin era viata privata.

- Nu e nimic pe camere , a anuntat ea.

- Dar e imposibil ! Doar nu s-a teleportat , pentru numele lui Dumnezeu ! am strigat eu.

Sky ma privea atenta , fara expresie , ganditoare.

- Ce ? Doar nu crezi ca a rapit-o careva sau sa fie ascunsa pe aici. Ai vazut si tu camerele , am zis ei aratand cu mana spre ecran.

Sky isi musca buza. Stiu ca face asta doar cand e stresata si cand trebuie sa ia o decizie.

- Vino cu mine , mi-a spus ea cu ingrijorare in voce.

Am urmat-o pana inapoi in biblioteca . Nu m-a mirat sa vad ca pe masa solida din mijoc erau imprastiate carti , foi si chiar fotografii. Bufnita ei mi-a zburat pe deasupra capului. Poate aveam dreptate cu privire la parul ei. Daca ma gandesc mai bine si eu ar trebui sa fac o vizita , dar acum am treburi mult mai importante de facut.

Am fost trezit din transa mea de zgomotul produs de o carte si un dosar gros trantit in fata mea.

WildUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum