Sunt singur, foarte singur, și inima-i flămândă,
Ca cerbul singuratic, pe piscuri, printre stânci,
Ca și pădurea sumbră, ce-n noapte se scufundă,
Și-a inimii văpaie, o simți arzând pe veci.
Vreau să cutreier spații, nu vreau să stau în loc.
În inimă și-n palmă, eu simt acut un foc,
E focul nemuririi, ce arde ne-ncetat,
Spre lumi paralele, doar vreau, să fiu purtat.
S-ajung pe culmi semețe, de-acolo tot să văd,
Ce-i rău și ce e bine, în lume printre noi.
Precum un cerb, ce vede, din munți, în jos pe văi,
Ce nu se poticnește, sărind, alt pisc la rând.
S-ajung la nemurire, ființa mea vibrează,
Iar salturi în abis, mă-mbărbătez să fac,
Și inima mea plină de iubire, pură și arzândă,
Cu flacăra din palma-mi căuș, la tine o ridic.
Setul 3
CITEȘTI
Gânduri Spicuite
Poetry„ Poezia nu este o descătușare a emoției, ci o fugă de emoție; nu este expresia personalității, ci fuga de personalitate. Dar, desigur, numai cei ce au personalitate și emoții știu ce înseamnă să vrei să scapi de ele " - Thomas Stearn Elliot „ Poez...