Fermecatorul

279 11 2
                                    

                             Era frumoasa. Cu parul balai, carliontii draguti jucandu-i feste atingandu-i nasucul carn si firav, incetosandu-i privirea de smarald. Pielea alba, delicata, pura, perfecta... Te facea sa o sugrumi.

     Aveam 14 ani cand am observat-o prima data. Ea avea 12 ani, o copilita. In prima luna o asteptam cuminte in fata geamului din camera mea si o urmaream cat puteam cu privirea, ma mutam dintr-o camera in alta doar pentru a-i privi miscarile plapande si gingase. O asteptam in fiecare zi precum un mic disperat. Intr-o zi ma intorceam de la scoala si o observasem in statie. O priveam dintr-un con de umbra, asigurandu-ma ca ea nu ma poate observa din acel loc. Am urmarit-o indeaproape sa vad unde merge. Asa am descoperit unde statea(mai cu exactitate).

"Si tu, frumoasa fata, cu gingasie vei merge cu mine in abisul oaselor pure... Doar tu printesa draga...!"

Lila, asa o cheama! Lila! Ii rostisem numele de mii de ori in ziua aceea, eram cu gura pana la urechi! Stateam in pat, zambaret fireste si ii rosteam numele, Lila, Lila, Lila... Cu accente si intonatii diferite, sa nu ma plictisesc. Dar era aproape imposibil. La varsta de 14 ani incepea sa se mai maturizeze cat de cat la fata. Ii notam fiecare miscare pe un carnetel cu flori. Il tineam ascuns intr-o veche cutie de pantofi in incercarea disperata de a nu-l gasi mama mea. Mereu cand o vedeam pe Lila zambeam desi nu aratam acest lucru tot timpul. Zambeam mereu in interiorul meu. Dar acolo in adancuri nu era mereu doar fericire, adeseori era un tsunami de sentimente. Alcool. Incercam sa ma stapanesc! Invatasem de mic ca nu se cuvine se ai astfel de ganduri murdare dar imi faceau mare placere si de prea multe ori mi-au dat tarcoale. Incepusem sa ma ingrijorez.

"Goala, sau doar cu sutienul, legata. Batuta, sange, firava, piele. Tu!"

Nu puteam sta linistit in pat. Ma intorceam mereu cand pe o parte cand pe alta. Sentimentele si gandurile mele diavolesti nu aveau sa ma lase impace. Se inteteau.

"Sanii goi, fara sani. Cu sperma sau fara. Sex oral, poate... Te iubesc..."

Am inceput sa nu mai fiu eu. Acum gandul ei nu ma bucura ci ma intrista amarnic. Vroiam sa o prind, sa o leg, sa fac dragoste cu ea. Lila nu era ca celelalte fete, desi era nespus de frumoasa nu prea o interesau baietii. Am auzit-o vorbind singura o data " Idioti ignoranti, sfaramati sufletul!" . Era intradevar o persoana spirituala, atrasa de ocult, mistere, introvertita. Ma duceam adeseori sa-i privesc lucrarile in expozitiile facute impreuna cu clasa. Suflet de artist, eram pregatit pentru valul de sentimente? Incepeam sa ma apropii din ce in ce mai tare. Nu mai rezistam. Simteam nevoia de a o vedea si o atinge non stop. Lila habar nu avea ce putere imensa exercita asupra mea sau cel putin asa credeam la momentul respectiv. M-as fi sinucis fericit daca asta mi-ar fi cerut. Lila... cu picioarele ei goale peste trupul meu. Se spune ca o femeie uita mai greu un trup decat barbatii dar eu nu aveam sa-i uit trupul. Lila, Lila....  Sentimentele ma mancau din interior. Gandul ca nu o voi putea atinge nici o data ma innebunea. Innebuneam! Cred ca fusesem mereu nebun... Aveam halucinatii, auzeam voci si o vedeam pretutindeni. Incetul cu incetul am inceput sa nu mai fiu eu. Ma schimbam, doar innebuneam ce dracu!

Incepusem sa-mi fac un plan de a o captura. Se facea din ce in ce mai frumoasa. Avea 16 ani si aceeasi puritate ca a unui copil. Hotarasem sa o duc intr-o grota pe care o descoperisem in timpul unei plimbari in padure. Era izolata. Imi striga numele. Am adus lumanari inauntru, cutite, sfori, un bici etc. Inainte sa-mi dau seama eram pregatit cu spatiul unde aveam sa ma distrez cu ea. Urma partea dificila, sa o rapesc. Frecventa magazinele de muzica, arta si balciurile. Amatoare de mancat vata de zahar.... Ar fi trebuit sa o repesc undeva pe la mijlocul lunii august. O visam mereu. Eram speriat de ce-mi putea face mintea. Sa te temi de tine, de propria-ti minte.

"Rapeste-o, rapeste-o, rapeste-o...!"

M-am trezit agitat, transpirat. Inima parca vroia sa-mi iasa din piept. Respiram repede. Simteam ca numai pot. Era prea mult, prea multe sentimente contradictorii.In ziua aceea am decis ca nu mai pot astepta. Trebuia sa o am langa mine.

FermecatorulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum