Speranta moare ultima...

Capitolul 1

    

      Primele raze de lumină pătrund timide pe fereastra camerei mele anunțându-mă că o noua zi este pe cale să înceapă. Şi,  deşi vacanța de vară s-a terminat în urmă cu trei săptămâni, la începutul fiecărei săptămâni aştept cu nerăbdare urmatorul week-end.
  Din fericire astăzi este duminică şi stabilisem cu Maia să mergem in parc..
   Maia este prietena mea cea mai bună, şi de altfel şi singura. Este o fată a căror ochii de un albastru-verzui te linişteştsc, cu părul de culoarea spicelor de grâu si destul de lung. Suntem prietene din clasa a V-a şi este singura persoană în care am încredere deplină, demonstrându-mi cu fiecare ocazie că îmi este alături indiferent de situație.
  În Maia am putut să văd aceea bunătate pură care lipseşte cu desăvârsire la mulți, la prea mulți, care mi-a oferit încredere şi siguranță de care aveam nevoie.
   Sunt o persoană introvertită, aş putea spune, pentru că am fost adesea dezamăgită de oameni, iar aceste dezamăgiri m-au făcut să nu am încredere în nimeni.
     Oamenii sunt, adesea,  schimbători şi niciodată nu poți şti ce gândesc defapt despre tine, sunt oportunişti şi te caută doar când au nevoie de tine, dar lipsesc când tu ai atâta nevoie de ei.. Este o realitate crudă, dar suntem egoiști.         
Căutăm doar să ajungem cât mai sus pe scara socială, indiferent de metodele pe care le folosim, şi uitam de ce-i cu adevarat important, şi anume de esența vieții. Cu toți suntem oameni şi ar trebui să fim un colectiv, să ne ajutăm aproapele şi să fim alături unii de ceilalți mereu..
 
    Ce prostii mai spun. De parcă, ar mai gândii cineva astfel.
   Totuşi mereu am sperat că oamenii vor fi mai buni cândva..

       Stabilisem cu Maia ca ea şi Thomas să mă aştepte in parc la ora 16:00 şi era deja 15:00, iar eu nu eram pregatită deloc.. Aveam la dispoziție 40 de minute în care trebuia să fiu gata, aşadar mi-am făcut un dus de 10 minute şi m-am îmbrăcat cu un tricou alb, blugi negri şi m-am încălțat cu o pereche de bocanci cu toc negri. Mi-am aplicat un machiaj simplu ce constă în aplicarea rimelului si a unui luciu de buze de culoare roz pal.. Mi-am luat geaca de piele şi am iesit din bloc.
 
    Nu ies prea des afară pentru că prefer să stau acasă şi să citesc sau să-mi fac temele sau alte lucruri legate de scoală. Chiar dacă nu sunt o mare fană a şcolii, învăț din greu pentru că mereu am considerat că inteligența îți deschide mult mai multe uşi în viață..
    Maia a reuşit, dupa foarte mari eforturi,  să mă scoată astazi din casă.  Nu stiu de ce a insistat atat de mult deoarece in parc ne vom plictisi mai rau decât dacă am sta în casă.

    Ajung în parc, iar Maia mă întâmpină ca întotdeauna cu nelipsitul ei zâmbet in timp ce Thomas este înca uimit că am ieşit afara din casa.

   Thomas este iubitul Maiei, un baiat brunet cu ochii căprui, înalt şi foarte bine făcut. El este cu un an mai mare decât mine şi Maia, având 18 ani şi fiind în clasa a XII-a. Thomas şi Maia sunt împreună de un an şi două luni, iar iubirea dintre ei este la fel ca la început. De când sunt împreună nu au avut nicio ceartă, bineînțeles că au avut mici dispute, dar nu încat să se certe şi să nu vorbească unul cu celălat. Thomas este cel mai amuzant băiat din cați am vazut, are mereu glumele la el şi  te face să zâmbeşti şi in cele mai triste momente. Iubirea pe care i-o poarta Maiei este atat de intensă... Mereu când o priveşte are o sclipire în privire, iar asta se întampla des pentru că mereu este cu ochii pe Maia ca şi când i-ar fi teama să n-o piardă.

   Maia si Thomas erau deja pe o bancă in parc când eu am ajuns aşa că m-am asezat şi eu alături de singurii mei prieteni.
    Ei discută deja despre un nou coleg a lui Thomas sau ceva de genul, n-am ințeles foarte bine...
 
     -Emma! mă striga Maia in timp ce-şi flutura mâna prin fața mea încercând să mă readucă cu picioarele pe pământ. Pământul către Emma!

  -Mi-am amintit că am uitat să fac referatul la istorie pentru mâine... Maia cred că o să plec.. îi zic eu Maiei, neauzind ce-mi zicea şi ridicându-mă de pe bancă cu gândul să plec când mâna Maiei mă opreşte şi mă aşează înapoi pe bancă.

  -Pofitim?! Cred că glumeşti. Abia ai ajuns. Încerc să te scot afară din casă de trei săptămâni, iar acum că te-am convins n-am de gand sa te las să pleci deja..

  -Dar Maia..

  - Niciun comentariu! Rămâi aici. mă întrerupe Maia.

  - Maia are dreptate. Nu poți să pleci acum, abia ai venit. o aprobă Thomas pe Maia.

  -Bine. Dar nu raman decât până la 18:00.
 

       

        După ce am ajuns acasă mi-am făcut o gustare şi m-am apucat să-mi fac tema pentru că trebuia să-o predau mâine..
   Am terminat referatul în jurul orei 23:30, iar apoi am adormit imediat ce m-am aşezat în pătuțul meu moale.

     N/A: Bună, dragi cititori! Tin sa mentionez ca aceasta este prima mea carte si orice parere imi este de un mare folos.. Acesta a fost primul capitol, motiv pentru care este atat de scurt. Urmatoarele capitole o sa fie mai lungi. Imi cer scuze pentru eventualele greşeli.
  La media este Emma.
     Lectură plăcută! ❤

                       Semnat,
                          A voastra
 
                                           Anix23.