The wrong one

Cap. 12- How can I move on when I'm still in love with you?

Jake: Am vazut.. dar nu asta e calea de a-i arata. Si nu esti tu judecatorul, daca justitia engleza a declarat ca nu este periculos, atunci nu este.

Edi a privit inca o data  peste trupul intins a lui Harry , vanat si plin de sange, cu scarba. I-a mai dat un picior puternic in abdomen apoi si-a luat haina si a iesit pe usa fara alte comentarii. 

Emily: Kate, du-te sus...si Harry.. cred ca ar fi bine sa pleci... 

Harry s-a ridicat greoi de jos, mi-a aruncat o privire vazand cat de terifiata eram si a parasit casa. Am inceput sa plang mai tare, in bratele lui Emily.  

***

Emily: Kate.. stai aici pe scari de cateva ore si privesti in gol... Lacrimile nu se mai stapanesc, nu vezi? Iesi putin sa te plimbi. 

Kate: M...Mi-e frica..Am zis printre lacrimi, privind in continuare in gol.

Emily: Scumpo... Nah.. bine atunci.. dar macar...  

Kate: Nu. 

Jake plecase, iar Emily s-a dus in living, crezand ca este mai bine sa ma lase, sa ma calmez. M-am ridicat de pe scari si m-am dus dupa ea in living..

Kate: Vreau sa ies...

Emily s-a intors confuza la mine.. Din priviri cerandu-mi sa repet.

Kate: Vreau sa ies afara..

Emily mi-a zambit si m-a intrebat daca vreau sa merg cu ea.. Am refuzat-o spunandu-i ca-l voi suna pe Edi... Edi a acceptat bucuros iar in mai putin de o ora eram amandoi intr-un parc din apropiere. 

Edi: Uite.. vata de zahar...Vrei?

Kate: Hai sa luam...

Eu si Edi ne plibam unul langa altul cu vata de zahar in mana. 

Kate: Crezi ca e adevarat?..

Edi: A zis cu gura lui ca e adevarat. Nu i-ai vazut atitudinea?! Sunt sigur ca e adevarat.

Kate: Stai.. Cand ti-a zis tie ca e adevarat?

Edi: Poftim?

Kate: Cand ti-a zis Harry ca e adevarat...

Edi: Hai la lac..

Kate: Edi.. raspunde-mi la intrebare..

Edi: Ti-a spus tie... Atunci.. cand te fugarea...

Kate: De unde stii tu ce mi-a zis atunci cand ma fugarea, din moment ce eram doar noi doi?!

Edi: Kate.. Lasa-ma cu intrebarile... Si hai odata la lac.

Am incetat cu intrebarile.. Edi era singurul meu amic acum, nu imi permiteam sa-l pierd si pe el... Asadar ne-am indreptat spre lac...Ne-am asezat pe iarba mancand cu pofta din vata de zahar. Edi ma privea insistent... 

Kate: Um.. ce e? Am intrebat eu observand privirea fixa a lui Edi...

Edi: Mnah... nimic.. doar ca.. esti extrem de frumoasa. 

Obrajii mei au schimbat culoarea radical , ajungand de la galbenul pal, la un rosu aprins. Edi s-a aplecat usor, cu intentia de a-mi oferi un sarut pe buze. Mi-am intors privirea refuzandu-l...

Kate: Um..Edi.. cred ca ar trebui sa plec...Il informez eu jenata de incercarea lui Edi..

Edi: Dar Kate... Trebuie sa treci mai departe... Si numai eu te pot ajuta... Zice acesta pe un ton cat se poate de inocent, intorcandu-mi privirea in fata, spre lac. 

Priveam din nou in gol, lasandu-mi iar naivitatea sa ma domine.. Edi se apropiase excesiv de urechea mea si continua sa imi sopteasca lucruri, care ma impingeau sa il las sa isi desfasoare activitatea cum ar fi dorit.