#50

6 2 0
                                    

50. Să fac poțiuni. Este o chestie cu care obișnuiam să mă distrez în clasa a șasea. Puneam apă într-un lighean și amestecam cu un băț petale de flori, iarbă, fructe măcinate, etc., până când apa se colora. Atunci scoteam resturile din apă, iar apa colorată o turnam într-un borcan. Puneam și o etichetă, în care dădeam un nume poțiunii mele (de exemplu, „Poțiunea Iubirii", „Poțiunea Amneziei", „Poțiunea Morții", etc). Apoi puneam borcanul pe un raft al etajerei mele, împreună cu toată colecția mea. Astfel, aveam o întreagă simfonie a culorile. (Din păcate, nu le mai am acum, fiindcă mama mea s-a enervat, că borcanele începuseră să miroasă și le-a aruncat când eram la școală. Dar poate că la primăvară, spre exasperarea ei, o să încerc din nou).


Ce urăsc și ce adorDär berättelser lever. Upptäck nu