Iubire interzisă (PUBLICATĂ)

Prolog

   
**
Toate drepturile asupra prezentei cărți sunt rezervate Editura Stylished. 

Prolog

    Era un întuneric cumplit și deși încercam să văd unde eram nu am putut. Singurul zgomot din incăpere era un enervant picurat de apă care se auzea de undeva din spatele meu.

      Nu știu de cât timp sunt aici,dar pot să jur că oricine a făcut asta o să plătească cu vârf și îndesat.

      Vă întrebați dacă îmi este frică? Ei bine sunt nespus de furioasă, lividă aș putea spune,iar frică nici nu îmi stă în minte acum. De mică am fost invătată să fiu pregătită pentru orice situație și chiar și pentru cea în care sunt,doar că nu a mai venit nimeni la mine de când am fost trantită în cameră asta. Abia atunci avea nesăbuitul care m-a răpit să-și dea seamă că o fată drăgută este doar atât,iar ce se ascunde sub ea este la fel de periculos că orice bărbat înarmat.

     La început nu am vrut să accept că am fost răpita, nu puteam concepe asta și credeam că este una din glumele proaste ale fratelui meu mai mic, Sasha, dar am realizat curând că era cât se poate de real.

     Incă mă întrebăm cum au reușit să mă răpească pentru că oriunde mergeam aveam după mine câțiva bodyguarzi,iar astăzi se pare că au fost absenți,în lipsă unui cuvânt mai bun.

      La început nu am văzut rostul matahalelor, urmărindu-mă peste tot,dar fiind fiica șefei mafiei, pericolele apar de unde te aștepți mai puțin, iar abia astăzi le-am dat dreptate părintilor mei extra protectori.

     Nu voiam să țip sau să plâng pentru că așa le dădeam satisfacție răpitorilor,dar abia mă abțineam.

     Un zgomot puternic s-a auzit dintr-o dată în liniștea deplină, întrerupându-mi șirul gândurilor. Cineva venea la mine și eu abia așteptăm să văd cine este nesăbuitul care a indrăznit să sfideze Pravda.

—Te-ai acomodat, pisicută?a întrebat o voce de bărbat, trântind ușă puternic.

—Abia aștept să văd cum o să ți se acomodeze ție capul cu picioarele, am răspuns încercând să mă mișc,dar eram prea strâns legată de scaun.

—Pisicuța are gheare, îmi place, a spus începând să radă. O să ne distrăm de minune dacă continui să te comporți așa, a zis.

     Mi-am înghițit remarcă pentru că pașii lui se aporpiau de scaunul de care eram legată și abia asteptăm să-i văd chipul.

       Brusc cameră s-a luminat și mi-am reprimat impulsul de a închide ochii, în schimb m-am uitat în sus spre cel care urmă să moară cât mai curând,dar inimă mi-a stat.

       În fată mea stătea un bărbat înalt, brunet cu ochii albaștri care arată de parcă abia coborâse de pe podiumul de modă, nicidecum a mafiot.

—Cine naiba ești tu?l-am întrebat înghițind în sec de emoție, nu de teamă.

—Nu-i așa că ai vrea să aflii? a întrebat ironic. Dacă ți-aș spune că sunt viitorul tău soț, cum ai reacționa?a întrebat înclinându-și capul într-o parte.

—Chert!(la dracu!)