"Cine esti si ce vrei de la mine ?" Ii spun eu pe un ton amenintator baiatului ce tocmai ma salvase, dupa ce mica aventura de salvare a printesei s-a incheiat in capul meu.
"Wow,wow,wow.. Calmeaza-te. " Imi spune el confunz. "Eu te salvez si tot mie imi ceri explicatii ?"
"Ma urmareai, nu-i asa ? Era imposibil sa ajungi asa repede acolo doar pentru ca mi-ai auzit tipetele." Spun eu cu un aer superior.
"DOAMNE, ESTI ASA O PACOSTE." Tipa el la mine. "Nu te urmaream, am iesit din club imediat dupa tine pentru ca distractia era pe sfarsite, aveam de gand sa ma urc in masina si sa conduc direct spre casa, cand te-am vazut in preajma acelei gasti. Ce treaba ai tu cu ei ?"
"NICIUNA, NU ESTE EVIDENT ? Crezi ca daca ne cunosteam mai indrazneau sa ma pipaie nataraii aia ?" Tip eu inapoi.
"Te-as sfatui sa stai cat mai departe de ei. Pentru binele tau, trebuie sa.. "
"Nici macar nu ne cunoastem, nici macar nu iti stiu numele. De ce i-ar pasa de binele meu unui necunoscut ?!" Continui eu sa tip la el.
Se pare ca varianta mea beata era mult mai indrazneata decat varianta mea treaza si profitam de asta din plin. Acum jumatate de ora de abia reuseam sa scot doua cuvinte, iar acum simt cum ceva mi se revarsa din stomac inapoi. In plus, pot sa leg chiar si fraze. "Trebuie sa fie de la aerul rece al noptii", imi spun. Aerul rece al noptii continua sa ma loveasca exact ca niste perechi de palme, trezindu-ma cate putin din betie.
"O doamne, cat ai baut ?" Imi spune, in timp ce isi strange mainile la piept si isi prinde buza de jos cu mana dreapta.
"Pfff.." Pufai eu amuzata. "Cine tine cont cat bea ?"
"Trebuie sa te duc intr-un loc cu adevarat sigur, nu te pot lasa aici.." Imi spune si isi prinde fata in maini, invartindu-se in fata mea. "Dar, unde ?" Aproape sopteste.
Il analizam confuza de sus pana jos. Era cu adevarat frumos, iar eu cu adevarat hidoasa. Probabil ii era mila de mine. Ii era mila, da, asta e.. Ma innecam, incet, incet, in propriile ganduri, cand doua maini puternice ma prind din spatele genunchilor, iar in clipa urmatoare eram trantita pe umarul lui.. lui... LUI CUM S-O NUMI EL.
"Nu cred ca e cea mai buna idee sa ma tii cu capul in jos.." Apuc eu sa zic, inainte ca tot ce bausem in noaptea aia sa se reverse pe spatele tricoului baiatului.
In doua secunde imi simteam picioarele cum au atins pamantul, iar in alte doua secunde am simtit cum stomacul meu inca mai avea ceva de spus in legatura cu bautura, ceva care, din fericire, nu a ajuns tot pe tricoul cretului.
"O, DOAMNE!" Exclama el. "Trebuie sa fi baut ceva. Te simti bine ?"
"Mai bine ca niciodata. " Si ii fac cu ochiul. "Deci, unde mergeam ?"
"Spuneam ca trebuie sa te duc intr-un loc sigur si cum nu iti stiu adresa.. Haide, masina mea e in partea aia"
Mi-a prins mana si in clipa urmatoare m-a tras in directia masinii. Imi era greu sa tin pasul cu el, asa ca mai mult alergam in urma lui. Cand am ajuns in dreptul masinii mi-a deschis portiera si a asteptat sa urc pe scaunul din fata, inainte sa ocoleasca masina si sa ajunga pe scaunul soferului. Sute de ganduri imi inundau mintea in acea secunda "Daca e traficant de organe ? La cum arata, cred ca ajung in Germania si nu la munca legala.. NU!" Am tipat cand presupusul meu erou deschidea portiera.
"Esti.. bine ?" Ma intreaba ingrijorat.
"Cat se poate de bine, haide sa mergem."
Priveam pe geam, cand pleoapele au devenit grele, iar cel mai dulce somn pe care il avusesem pana acum, m-a invaluit.
YOU ARE READING
My Boyfriend Is A Murderer (IN CURS DE EDITARE)
FanfictionKate, o adolescenta in varsta de 16 ani si-a dedicat fiecare clipa din viata pana acum, studiului. Cand intr-o seara prietenele ei o invita intr-un club cunoscut din oras, aceasta accepta fara sa se gandeasca la consecinte. Clubul este locul unde Ha...
