Prea putine decenii pentru o dragoste(in pauza)

Capitolul 1

...

Peste o ora Adele era acasa.Parintii ei fiind la munca,fratele ei Thomas care are 20 de ani,este la sala,iar sora ei mai mica,Sarah care are 18 ani face meditatii.

Se aseaza plictisita in fotoliul din sufragerie,pornind televizorul alb-negru.Apare si patrupedul ei credincios,Max,un minunat exemplar din rasa Golden Retriever.

"Adele tine minte cand l-a vazut prima data.Acum aprox. patru ani,cu putin timp sa plece in America,cand inca locuia in Marea Britanie,mai precis in capitala,in Londra.Se afla intr-un adapost de animale.A avut un motan negru,Mr.Black de rasa Bombay.Din pacate a murit de batranete,asa ca a venit sa ii doneze lucrurile, animalelor din adapost.Spera ca patutul,jucariile si vasurile de mancare sa le priasca minunatelor necuvantatoare de aici.

-Este un gest minunat pe care il faceti,spuse administratorul adapostului.

-Atat sa pot face macar,zise ea schitand un zambet trist.

-Imi pare rau pentru Mr.Black,spuse cu un zamber sincer dar putin trist,administratorul.

-Multumesc,as putea sa arunc o mica privire prin jur?

-Desigur.

Spuse acestea Adele se duse la custiile animalelor.Pareau asa de triste.Daca ar fi putut sa le ia pe toate acasa,ar fi cea mai fericita.Pisici si caini se uitau curios la ea,cersindu-i mila.Nu crede ca mai rezista acolo,emotiile o napadesc.Cand sa plece,atentia ii fu atrasa de ultima cusca din capatul culoarului.Crede ca e un catel,dar nu il poate vedea bine,pentru ca micutul sta jos cu spatele.Este atat de intuneric,dar ii poate observa blanita aurie,usor murdara.

-Domnule,striga ea,puteti sa veniti aici?

-Desigur,spuse barbatul venind spre ea.

-Acest catel a pățit ceva?intreaba ea.

-Ah,micutul Golden?Este nou venit aici,a fost gasit pe strazi,are din pacate un picior rupt,nici macar nu stim daca o sa mai poata merge vreodata.

-Pai nu i-ati facut un control la un medic veterinar?intreaba Adele nelundu-si privirea de la catel.

-Din pacate nu ne permitem,abia daca putea sa hranim toate animalele de aici.

-Saracutul,spuse fata,apropindu-se mai tare de cusca.

Priveste timp de secunde bune cusca.Ce viata nedrepta poate avea o fiinta nevinovata.Nu poate sa salveze din pacate toate aceste animale.Dar micutul acesta are neaparat nevoie de ajutor.

-Hei,micutule!striga Adele.

Imediat catelul ridica o ureche si-si intoarse capul.O privi si imediat se ridica si fuge spre ea.Dar uita ca unul dintre picioarele din spate e bolnav asa ca a cazut jos.Incepu sa schelalaie usor.

-Domnule,vreau sa adopt acest catel,acum!exclama Adele care se stapanea foarte greu sa nu planga.

-Foarte bine,cum doriti spuse barbatul.

Administratorul deschide cusca si Adele se repede la catel,luandu-l in brate.

-Gata micutule,vei fi bine,spuse ea,uitandu-se in ochii mici si negrii al micutului.

Imediat dupa adoptie,Adele a fost cu el la veterinar.Daca m-ai intarzia putin,micutul Max ramanea schiop toata viata.Urmand tratamentul si-a vindecat piciorul si a putut sa alerge si sa se joace ca orice catel."

Adele statea in fata televizorului,cu Max langa ea.Incepuse emisiunea ei preferata.Insa concentratia ii disparu in momentul in care se aude soneria de la usa.Usor deranjata de misteriosul musafir se duce sa deschida usa,deloc grabita.Imediat regreta ca a facut asta.Socul impanzindu-i tot corpul.In fata ei se afla un barbat.Inalt,cu par saten tuns scurt si ochi verzi.Un chip pe care cu greu l-ar putea uita.