Prefă-te că mă iubeşti

Capitolul 7

- Eşti cel mai ipocrit, nesuferit, mitocan, arogant şi nesimţit bărbat pe care l-am întâlnit vreodată. După tot ce s-a întâmplat, după tot ce ai făcut şi urmează să faci, tot tu eşti cel frustrat? Tot tu ai toane şi nervi? Oh, care ar fi problema ta, domnule Styles? Nu-ţi convine logodnica, nu-i aşa? Am mers o seară, dar nu într-o situaţie atât de serioasă. De ce nu ai ales-o pe Christina? La cât de bun eşti să inventezi poveşti, sunt sigură că ai fi găsit tu ceva să pară credibil şi să le spui tuturor că o să te însori cu ea.

Harry trase pe dreapta şi opri maşina cu o frână atât de bruscă, încât aproape o izbi pe Jenn de bord. Ar fi zburat prin parbriz dacă nu avea centura. Harry aruncă ţigara şi se întoarse furios spre ea.

- La dracu' cu tine şi concepţiile tale despre mine. La asta crezi tu că mă gândesc eu acum? Că nu îmi place logodnica? Serios?! Se apropie de ea, fumegând de furie. Luminile de pe bord îl făceau să pară şi mai fioros în întuneric. Jenn nu îl văzuse niciodată aşa, era mereu un măscărici pus pe glume proaste, amuzat şi ştrengar. Acum e furios. Furios de-a binelea. Minţise, îl mai văzuse aşa, dar furia nu fusese direcţionată spre ea. Însă asta nu o făcu să ezite, ba o enervă şi mai tare.

- Dar la ce altceva ai putea să te gândeşti? Sau eşti frustrat că nu ai scăpat. A apărut logodna asta, pe care nu trebuie să menţionez cine a inventat-o, iar tu eşti încă legat de mine. Dacă nu s-ar fi întâmplat aşa şi am fi plecat de acolo ca un cuplu normal şi ei nu ar mai fi trebuit să mă vadă vreodată, probabil m-ai fi lăsat pe undeva prin pădure doar ca să îmi faci una din obişnuitele tale glume proaste.

Harry nu spuse nimic, ieşi din maşină şi traversă prin faţa ei, farurile îl luminară şi imediat fu lângă portiera lui Jenn. O deschise şi îi prinse braţul, o trase afară din maşină.

- Ce Dumnezeu faci?

- Una din obişnuitele mele glume proaste. O trase la marginea străzii şi o privi fix, cât putu să o vadă de bine prin întuneric. Jenn nu catadicsi o secundă să se sperie de ameninţarea că o va lăsa aici. Se apropie de el.

- Hai, Styles, lasă-mă aici! Te provoc!

Ştia că nu avea să o facă. Cum ştiuse şi el. Are nevoie de ea de acum încolo şi nu îşi mai permite glume din astea. Voia să o sperie, dar, din nou, uitase că de Jennifer Rey e vorba aici.

- Mi-am schimbat părerea. Chiar te urăsc al dracului de mult. Mormăi el, dându-şi seama că buzele ei sunt mai aproape de ale lui decât crezuse.

- Bun! Logodna noastră începe bine. Care e următorul pas?

Îi simţi respiraţia pe buze şi aerul rece din jurul lui se transformă acum în aburi sufocanţi. Îşi simţi fruntea transpirând, muşchii încordându-se, ceva periculos întărindu-se. La dracu', nu! NU! Îi strânse braţele în pumni şi încercă să o îndepărteze, dar probabil i se încurcaseră comenzile pentru că o trase mai aproape.

- Nu vrei să ştii care e următorul pas! Aproape gâfâi, la câţiva centimetri de buzele ei. Dacă ea îl provocă din nou, nu avea să reuşească să se mai oprească. Şi dacă începea din nou ce începuse în dormitorul lui mai devreme, de data asta nu se mai oprea până când ea nu îi gemea numele. Avea o limită. Iar limita lui nu era de obicei prea lungă.

- Vreau să mă întorc în maşină, Harry! Respiră Jenn, intuind probabil ce avea să se întâmple. O simţi temându-se de el, aşa cum probabil ea simţea testosteronul ce fierbea acum în el.

Inspiră şi expiră adânc, uşurat şi dezamăgit în egală măsură de răspunsul ei. Dacă ar fi spus "Ba vreau să ştiu!" acum era deja în maşină, în poala lui, cu rochia ridicată peste şolduri. Nu, e mai bine aşa! E MAI BINE AŞA! Îşi urlă în gând, înjurându-şi apetitul sexual nenorocit.