Liliac-Poezii

•Pagina 1•

Dansul Lebedelor

Am trecut pe lângă lac aseară
Am auzit o lebadă cum își plângea povara
Am ales să mă duc si să o întreb
De-al cui dor plânge
"Doamnă Lebadă ce te doare?
Ce te face să miști valurile în această zare?
Cine ți-a adus calvar în sufletul tău?
De ce îți plângi de milă și îți acrești sufletul?
Tu bucată de Luna,ce al tău dans îl oglindești in Lacul Sufletelor
Cine a îndrăznit să-ți rupă a ta fermecată aripă?"
Lebăda s-a apropiat
Cuvântu-mi asculta
A oftat din totul sufletul ceresc
Și a pus capul pe ale mele picioare
Și a început să își destăinuie ale sale Ramuri mici printre amintiri grele
"Dansam Vals cu al meu Duet
Simțeam că râul ne este al nostru Univers
Învârteam valurile sufletului domnesc
Când dintr-o dată pușca mi distruge al meu moment
Cade la pământ al meu iubit
Sângele său pe pieptul meu a sărit
Marea era roșie și furtunoasă
Parcă voia sa înghită dragostea noastra
Mă loveau valurile peste față
Îmi doream să fie doar un coșmar și cineva să mă trezească
Dar nu era,soțul meu nu mai dansa
Purtat de valuri el era
Nu mai zâmbea,Nu mai dansa
Doar moartea îi bătea a lui aripi ce cândva
Doar pe mine mă iubea"
Apoi lebăda a plecat
N-am văzut unde micuța a zburat
Ce e drept astă seara deasupra mea
Se vedea Dansul Lebedelor pictate cu stele pe cer.