Mă amețesc, ele
Indirect mă palpează
Și tot nu le simt
De parcă există,
Dar șuieră doar printre rafturi.Nimeni nu le simte
Chiar dacă suntem toți aici
Sau e doar o iluzie,
Monolog vag desprins dintre rafturi.
XLV. Vocile
Mă amețesc, ele
Indirect mă palpează
Și tot nu le simt
De parcă există,
Dar șuieră doar printre rafturi.Nimeni nu le simte
Chiar dacă suntem toți aici
Sau e doar o iluzie,
Monolog vag desprins dintre rafturi.