🌹; mi-a murit muza

92 10 1
                                    

doamne,
mi-a murit muza...
s-a stins o veșnicie în palma mea

oare asta nu dovedește importanța clipei?

oare infinitul e doar o secundă?

doamne,
nu știu când s-a întâmplat
de dragostea
s-a transformat în război

am atâtea sulițe...
săgeți...
pumnale...
dar am două mâini neputincioase...
cum să străpung chipul omului
pe care l-am iubit
cu atâta patos?

ce nebun ar sfărâma în piept
petale de trandafir?
ce nebun ar cultiva noi bulbi
cu propriile lacrimi?

privește-mă, iubireo!
cum mă destram
sub puterea exercitată de
dispariția ta.

privește acest copac de liliac
fluturându-și petalele -
gol acum, în vântul rece

privește dragostea
devenind o poveste –
un trecut pătimaș
o clipă în vârtejul vieții

doamne,
o să mor și eu?
răspunde-mi!
acesta e sfârșitul?
oare autorul moare...
odată cu Universul său?


așa și Tu, Domnul meu,

mori de fiecare dată
când robii tăi se frâng?


într-adevăr,

măreața Ta calmitate -
doar taci!
n-ai nimic de spus
nici măcar o notă muzicală?
nici măcar o culoare trandafirie
pe cadrul natural al poianei,
ai de gând s-o ții în beznă?

așa ești Tu,
Dumnezeul meu,
în existență
un tăcut,
un altceva
de asta te iubesc –

vai... ce mi-a apărut
în fața ochiilor –
o inimă plăpândă
sau un diamant?

doamne,
uită-te, strălucește!
se reflectă
magia
înn natura esenței sale

simt un freamăt în piept;
cine e această făptură
a cărei vene pompează
pentru mine
cerneală?

uită-te cum mă trage
spre un vals în poiană
mă învârte,
și nu mă amețește
mă sărută,
și nu mă înspăimântă
mă îndrăgostește,
Și nu mă respinge

doamne,
cât de idioată pot să fiu!
să te dojenesc pe Tine...
când doar Tu poți șlefui
om după inima mea!

《🌹Saph. A. Meraki -
Mi-a murit muza》

romanțe trandafiriiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum