Chance

You've done enough

M-am trezit încet o durere de cap lovindu-mă brusc.M-am ridicat ușor în șezut amintiri de seara trecută derulându-se în mintea mea.Mi-am plimbat privirea prin camera mare în care eram.Pereții erau bej iar podeaua era de un maroniu închis,și habar n-am ce lemn e ăla fiind că n-am învățat de tipul ăla de lemn în tabără.Pe peretele din fața mea se afla o plasmă mare în dreapta căreia erau o canapea de mărime medie și o măsuță de cafea.Patul era imens și atât de moale,nu m-aș mai fii dat jos din el.Mda,nu știu a cui e camera sau dacă e doar o cameră de oaspeți dar nu aș mai ieși de aici,și nu pentru că e camera unuia din membrii trupei sau fiindcă e în casa lor,ci doar pentru că e foarte confortabil.Niciodată nu am fost genul ăla de fană care dacă i-ar vedea pe unul din băieți ar leșina sau înnebunii și ar sării pe ei.Asta nu mi-se pare că dă dovadă de maturitate sau arată faptul că chiar îi iubești.Eu personal am ajuns să îi iubesc ca pe familia mea dar nu aș face niciodată așa,aș fii devastată dacă li s-ar întâmpla ceva ,cum a fost plecarea lui Zayn,pentru care am plâns o grămadă chiar dacă Harry e favoritul meu.Totuși,acum vreau doar să plec și să îmi continui rahatul de vacanță chiar dacă probabil mi s-ar sfâșia inima.E o șansă unică în viață să-i atingi măcar pe băieții,dar să dormi în casa lor e jackpotul vieții,dar nu am de gând să profit de asta,oricum mă simt ca dracu.Era cât pe ce să fiu violată,asta e atât de...greșit,de ce ar face cineva asta?
Ușa camerei s-a deschis încet lucru ce m-a făcut să pun capul înapoi pe pernă prefăcându-mă că dorm.Nu am chef să mă întrebe cineva dacă sunt bine pentru că nu sunt și nici nu vreau mila nimăniu,iar faza asta cu "prefă-te că dormi" o aplic de mică,mereu făceam asta când părinții mei voiau să discute cu mine sau să fac ceva.
Am auzit pași venind spre mine și nu erau ai Elianei care habar n-am ce face acum,dar pașii nu erau ai ei,ea calcă încet dar pașii ăștia erau prea mari ca să poată călca încet și totuși mergea cu grijă să nu facă zgomot.Nu știu de ce dar frica pune stăpânire pe mine când aud pașii,cred că de la întâmplarea de aseara.Pașii s-au oprit lângă mine o mână mare și caldă mângâindu-mi părul.Recunosc mâna aia,cred că e Harry,probabil încearcă să mă trezească și nu știe cum.Mâna sa a coborât la nivelul feței mele unde unde s-a așezat delicat peste obrazul meu și l-a mângâiat ușor de parcă m-aș putea sparge în orice moment.Okey,asta devine oarecum ciudat și cu toate că aș da orice pentru o secundă din asta trebuie să o opresc acum.
Am deschis încet ochii,lucru ce l-a făcut pe Harry să sară de pe pat frecându-și ceafa.
-'Neața! a zis el uitându-se în ochii mei.Oh Doamne,e așa OMFG are vocea aia perfectă care îmi face pielea de găină când o aud și ochii ăia atât de superbi,Doamne ia-l de lângă mine până nu înnebunesc!
-'Neața! am zis eu înghițind în sec și ridicându-mă încet în șezut.
-Unde sunt? am întrebat eu frecându-mi ochii.
-În camera mea,a zis el punându-și mâinile la spate,iar eu am sărit ca arsă din pat.Nu știu de ce am avut reacția asta,dar mi-au căzut ochii în gură când m-am uitat la corpul meu,pe lângă faptul că mă durea rău gâtul și mâinile dar asta nu conta acum ,eram îmbrăcată doar într-un tricou cu numărul "96" pe el.
-Ăsta-i tricoul tău.Ce caut eu îmbrăcată în el?
-Erai doar în lenjerie,și dormeai.Te-am îmbrăcat în el ca să te simți mai jeler.
-Unde-i prietena mea? am zis eu încercând să schimb subiectul.
-E jos,mănâncă,ar trebuii să o faci și tu,a zis el grijuliu.
-Nu mi-e foame,am zis eu mințind.
-Ba da,a zis el.Și pot să îți demonstrez,și se apleacă spre stomacul meu.
-Cioc-cioc! spune el "ciocănind" în stomacul meu.Cine-i acolo? Monstrul din stomacul Nadiei care o să ne mănânce pe toți a zis el râzând în hohote.
Ochii săi s-au ridicat către ai mei iar când a văzut că mă uitam la el cu o sprânceană ridicată s-a oprit frecându-și ceafa.
-Hai să mănânci a zis el prinzându-mă de mână fapt ce mi-a cauzat un car de emoții.
S-a uitat puțin spre mâna mea și s-a oprit la vederea tatuajului identic cu al său,sa uitat la mâna mea apoi la mâna lui și a zâmbit.
-Ești direcționeră? a zis el.
-Tu ce crezi? am zis eu de parcă era evident.
-Și nu o să țipi?
-Nu? De ce aș țipa,nu sunt schizofrenică.
-Wow,ești un fenomen rar.Și Eliana nu o să țipe?
-Ea nici măcar nu e direcționeră, am zis eu.
-Ok,a zis el oprindu-se și descălțându-se de papucii săi de casă.
-Ce faci? am întrebat eu.
-Încalță-te! Gresia e rece în bucătarie,a zis el zâmbind grijuliu.
-Nu,Harry,nu e nevoie am zis eu,dar el s-a aplecat în jos și până să realizez m-a încălțat în papucii lui trăgându-mă apoi spre bucătărie.
Acolo,băieții s-au ridicat de pe scaune îmbrățișandu-mă iar Harry se uita la noi zâmbind
-Băieții,mulțumesc,chiar aveam nevoie de asta am zis eu.
-Puteai să mi-o spui mie! a zis Harry ridicând mâinile în aer "rănit".
-Dar serios,nu trebuie să faceți atâtea pentru mine,nu mi-a murit nimeni,asta dacă nu i-ați dat Elianei prea multă ciocolată,am zis eu râzând.
Chiar,unde e Eliana?
-În duș,a zis Liam arătând în sus.
Dintr-o dată a început să se audă:
-I want you tu rock me,rock me,rock me...
-Asta e așa ciudat am zis eu râzand.
Băieții se uitau la mine confuzi.
-Uite,e ciudat pentru că nu o cântă bine,auziți și voi,de când ne știm eu am fost aia cu muzica iar ea cu sporturile mai mult,nu spun că mi-e nu îmi place fotbalul,pentru că chiar îl ador,dar ea se pricepea mai bine,dar era groaznică la muzică.Și pe lângă asta,am zis eu către băieți,ea nu e direcționeră, eu sunt.
-Nu o să țipe,a zis Harry.
-Și cred că știu care e favoritul tău,a zis Louis zâmbind și uitându-se la tatuajul meu.
Harry zâmbea victorios iar eu îmi frecam ceafa zicând:
-Eu...o să...știți voi,și am ieșit repede din bucătărie.

***
-E a treia oară în ultimele 15 minute în care vă explic că mi s-au furat cartelele,am zis eu către tâmpita de recepționeră care repeta doar că îi pare rău dar fără acte nu intrăm.
Am luat-o pe Elly de mână care mai avea puțin și îi indesa calculatorul pe gât recepționerei și am ieșit din hotel.
-Nu am reușit am zis eu către cei 4 băieți care ne asteptau în mașină.
-Urcați în mașină,rezolv eu,a zis Harry,coborând din mașină și dându-și ochelarii de soare jos pe care mi-i a pus mie în ochi.
Am urcat în mașină,Eliana discutând cu Niall despre mâncare,cu ajutorul a Google Translate,ciudat.
-Numele complet,a zis Harry cu un aer de cuceritor aka Făt-frumos rezolvă treaba cu hoașca recepționeră.
-Nadia Fang și Eliana Elbar,a zis eu zâmbind și scuturând capul.
-Fang? Ce nume e ăsta? a zis el confuz.
-Românesc,am zis eu.El a dat din cap și a intrat în hotel.
-România? Asta e pe lângă Japonia? a zis Liam.
-E puțintel mai departe,am zis eu râzând.Cu câteva mii de kilometrii.
Toți râdeam iar Liam își pusese mâinile în sân "supărat".
-Și fetelor,cum vi se pare în Anglia? a zis Niall.
-Păi fără incidentul de aseară,destul de bine.
Ne-am întors cu toții capul spre Harry care ieșea din hotel zâmbind.Cred că a rezolvat.
-Nu am putut face nimic,a zis el cu același zâmbet.
-Și de ce dracu zâmbești,am zis eu exasperată.
-Așa zâmbesc eu dragă,a zis Harry aplecându-se și așezându-mi mai bine ochelarii săi pe ochii.
-Dar a fost de acord să vă dea tot ce e al vostru din cameră, a zis Harry urcându-se la volan.
-Vacanța asta e un rahat,am zis eu punându-mi capul în palme.
Sper că ai înțeles ce se întâmplă,am zis către Eliana.
-Am înțeles tot a zis ea frecându-și tâmplele.
-Vacanța asta a fost o prostie,la dracu' cu ea am zis eu în română.
-Ce a zis? se întrebau cei trei băieții din spate între ei.
-După expresia feței ei,a înjurat,a zis Harry punându-și o mână pe spatele meu.
Băieții,am o idee,a zi el către cei trei.
După ce au ieșit din mașină și au discutat cam cinci minute timp în care eu și Elly deja ne imaginam cum va fii să trăim pe stradă,s-au întros înapoi zâmbind.
-O să rămâneți la noi,a zis Harry fericit.
-Ce? Nu,am zis noi amândouă.
-Ai făcut deja destule,Harry,am zis eu.Ați făcut destule.
-Oh,nu mai fii așa încăpățânată,a zis Styles și a pornit mașina.
-Hai Nadia,acceptă,nu avem încotro,și credeam că îi iubești.
-Dar nu o să profit,am zis eu către Elly.
-Nu profităm,într-o zi îi vom ajuta și noi,doar acceptă.
Cu toții se uitau la mine rugându-mă din priviri.
-Okey,rămânem,am zis eu.
Harry și Elly m-au îmbrățișat restul doar strigând ura fiind că ri nu mă puteau îmbrățișa. Harry a plecat de pe loc cu mașina îndreptându-ne spre "casă".
-Vacanța asta sigur nu o voi uita,am zis eu.

Hello guys,capitol nou dar v-am zis,nu prea cred că o să mai postez vreo două trei zile,cel mai probabil miercuri voi posta din nou,așa că sper să fie de ajuns ăsta.
Bye guys,love you all ! ❤