Știu că avem cam multe cerințe în anunț, dar totuși, mă gândesc că va suna cineva. Doar nu o fi roșcata singura ce îndeplinește calitățile căutate.

Lăsând-o jos, micuța se întoarce la leagăn și la copii ce se adunaseră acolo, fără să-mi mai spună ceva. Sunt conștient că este supărată, dar îi va trece.

Rămân privind-o, când îmi simt dintr-odată telefonul vibrând în buzunarul interior de la sacou, semn că am un mesaj nou. Îl scot și imediat îmi apare pe ecran numele unuia dintre cei mai buni prieteni ai mei. 

Killian: Sună-mă când ai timp. Am o mică rugăminte la tine. 

Scurt și la obiect. Așa cum este Killian, fostul meu coleg din liceu, un informatician ce are programarea în sânge, un bărbat foarte bine organizat, cu capul pe umeri și mai presus de toate, un prieten adevărat, un frate. 

Îl apelez imediat, având destul timp pentru a putea vorbi cu el.

— Ooo... cum se face că l-am găsit liber pe faimosul avocat Lyons? îmi răspunde instant și glumește pe seama mea, cum o face de ani buni. 

Știe cât de mult vreau să avansez la firma de avocatură și să devin cu adevărat faimos. Știe că am tot felul de probleme din cauza cazurilor absurde și mai știe că nu prea pot renunța la tot ce am muncit până acum, chiar și cu toate oportunitățile ce mi le-a oferit el. 

Spre deosebire de mine, Killian a dispus de ajutor financiar din partea familiei și imediat ce a terminat studiile și-a înființat o afacere, crează programe, softuri, roboți, jocuri și câte și mai câte, toate bazate pe informatică, programare și ce-o fi învățat el. Și, bineînțeles, în zece ani de zile a evoluat mult și n-are problema banilor. E influent și își poate permite cam tot ce își dorește. 

A încercat să mă ajute, să-mi ușureze parcursul. Dar ori de câte ori mi-ar propune, o să-l refuz. Vreau ca tot ceea ce realizez să fie prin muncă proprie. 

— Domnul avocat Lyons e în libere de câteva zile, i-a lăsat loc tăticului Chase, îi răspund și râd singur de ceea ce spun, fiind urmat la scurt timp de Killian. 

— S-a întâmplat ceva cu nepoata mea favorită? redevine serios la scurt timp. 

— Fosta ei bonă a decis să-și dea demisia fără ca măcar să anunțe. Sunt liber de vreo trei zile și în prezent caut o bonă, doar că n-am avut timp să te anunț. 

— Ai reușit să-ți iei liber? Nu ai avut probleme la muncă? Ști că aș fi putut să stau eu cu Autumn pentru câteva zile dacă nu puteai tu. 

Știu că ar fi putut. Dar nu apelez nici la el, nu apelez la nimeni, mai ales când situația nu e așa gravă. 

— Nu au fost prea încântați și vor să mă întorc de luni. Deci sper ca până atunci să găsesc o bonă. Însă lasă asta, de ce ai nevoie de la mine? 

— O să pară că am înnebunit, cred... începe să râdă și sunt mult mai curios acum. 

— Ce ai făcut? Ori mai bine spus... Ce ai de gând să faci? 

— Recent s-a angajat o domnișoară la firmă și mi-a cam atras atenția. Am rugat-o să vină mâine seara la cină și să discutăm câteva aspecte, însă mi-a pus vreo două condiții. Să îi permit să aducă o prietenă, iar pentru această prietenă, să găsesc un partener, să nu se simtă în plus. Bineînțeles, la cine altcineva m-aș fi putut gândi dacă nu la prietenul meu cel mai bun? 

Încep instant să râd. Nu m-aș fi așteptat la așa ceva în veci. Killian obișnuia să schimbe femeile de la o seară la alta, pe când ieșea în oraș. Și acum o femeie i-a atras lui atenția și îi cam face zile fripte, aș zice eu. Se lasă greu această domnișoară, îmi este clar. Însă nici prietenul meu nu va abandona așa de repede, dacă chiar îi place de ea și și-o dorește pentru el. 

— Aș zice da, doar că trebuie să stau cu Autumn. Nu am cu cine să o las, mă îndoiesc că aș găsi o bonă până mâine seară și ar fi dispusă să stea cu ea într-o seară de vineri când tot tineretul se distrează. 

De când sunt tată singur greu mai reușim să ne întâlnim, din motive evidente. Iar când o facem este ori acasă la noi, ori la Killian. 

— M-am gândit la asta dinainte să te sun. O să luăm cină la mine acasă, o să rog o firmă să aducă mâncare și ce mai cred eu de cuviință. Nepoata mea poate să stea în cameră sus, are jucări și tot ce își dorește ea îi va fi dat. 

Nu pot să neg că nu este o variantă bună și care ar funcționa. Dar nu știu, pentru Killian și acea domnișoară ar fi un fel de întâlnire dublă și aranjată, cu mine și prietena acelei fete, un copil nu prea intră în ecuație. 

— Te rog, Chase! Chiar vreau să am mai multe șanse cu fata asta și așa ne-am mai vedea și noi. 

Mă roagă și mă pune pe gânduri. El nu spune cele două cuvinte, "te rog" prea des, iar când o face e cu adevărat important. Ceea ce înseamnă că vrea cu adevărat să o câștige pe noua lui angajată. Și tocmai de asta nu îl pot refuza...

— Bine. Să mă anunți la ce oră și dacă trebuie să aduc ceva. 

— În afară de prezența ta, nu am nevoie de nimic. Rămân dator, prietene, îmi vorbește și vocea lui e atât de înaltă, parcă citesc fericirea din sufletul său. 

Pare-se că m-am ales cu o întâlnire mâine seară. Și probabil o voi împăca pe Autumn, căci știu că îi place când merge la unchiul ei. 

Universul le așează pe toate, într-un fel sau altul. 

Întâlnirea cu doamna sau domnișoara Vanessa va fi lăsată în trecut. 

Cruel SummerWhere stories live. Discover now