"Totul a început de la un mesaj , un "bună" , cel mai stupid mesaj ai zice. Dar acel mesaj stupid a pornit cea mai frumoasa și dureroasă relație. O relație între 2 copii , care nu știau ce este dragostea , dar totuși s-au îndrăgostit , nu știau ce este iubirea dar s-au iubit mai mult decât cei din jurul lor , nu știau ce este sinceritatea dar privirea lui când o vedea era mai sinceră decât orice jurământ, sărutul ei pe fruntea lui când se enerva din lucrurile copilărești. Aia a fost povestea noastră. Singura poveste pe care as putea sa o povestesc mereu cu nostalgie și un zambet mic dar sincer pe față. Nici nu știu când ne-am pierdut , nici motivul nu îmi este foarte clar ,dar știu că după ce a dispărut acel "noi" am spus cu lacrimi in ochi "poate in viața asta nu ne-a reușit ce ne-am promis , dar în altă viață vei fii doar al meu pt o eternitate". Din momentul ăla am promis că îl voi aștepta , dar timpul trecea și el tot nu era lângă mine. Îl cautam in fiecare persoana cu care vorbeam,dar în sinea mea , după ce am trecut peste ma bucura faptul ca nu am mai dat de persoane ca el , deși îl doream așa de mult. Și daca el a fost cea mai mare greșală, atunci...imi doresc sa mai greșesc încă 2 vieți.."
Asta gândeam acum 2-3 luni de zile , după despărțirea de el , dar am realizat că relația noastră a fost clădită din dezamăgire și arsuri cauzate de rănile lui din trecut.
Cum el a fost rănit în trecut de o panarama care nu a știut să aprecieze sufletul lui bun pe care îl avea cândva m-a rănit și pe mine. Nu a fost intenționat , dar nu am mai rezistat și m-am îndreptat către altă cale din viața mea. M-am îndepărtat de toate amintirile cu el , cu noi , și m-am lipit de sufletul actualului meu iubit. Cel mai minunat suflet pe care l-am întâlnit vreodată..
