1) Virginia MacDonald (1851)
Virginia MacDonald era o fată care după ce s-a îmbolnăvit, familia ei a crezut că a murit. A fost înmormântată în cimitirul Greenwood din Brooklyn. După înmormântare, mama fiicei a declarată că credinţa ei era aceea că fiica sa nu era moartă când a fost înmormântată. Mama fetei a insistat atât de mult, încât sicriul a fost dezgropat. Când l-au deschis, au observat că trupul era aşezat pe o parte, iar mâinile erau muşcate, semn că a fost vorba de o înmormântare prematură.
2) Madam Blunden (1896)
Atunci când s-a crezut că Madam Blunden era moartă, ea a fost înmormântată în cavoul familiei Blunden din Basingtoke, Anglia. Acest cavou era situat foarte aproape de o şcoală de băieţi. A doua zi după înmormântare, atunci când băieţii de la şcoală se jucau prin apropiere, au auzit un zgomot din cavou. Ei au povestit acest lucru profesoarei, care a chemat autorităţile, ce au decis să deschidă sicriul din cavou. Femeia încă mai respira, dar a decedat în foarte scurt timp, în ciuda manevrelor de resuscitare la care a fost supusă.
3) Collins (1886)
18 ianuarie 1886: “Recent, o fată pe nume Collins, a murit şi a fost înmormântată. În urmă cu 2 zile în urmă, trupul i-a fost exhumat, pentru a fi înmormântată în altă locaţie, dar s-a descoperit că fata a fost înmormântată de vie. Îmbrăcămintea sa era făcută zdrenţe, genunchii îi ajunsese până la obraz, una din mâini era întoarsă pe sub cap, toate acestea arătând că fata suferise o tortură groaznică”.
4) Jandarm francez (1889)
18 ianuarie 1889: “Un jandarm a fost înmormântat de viu, în apropierea unui sat din Grenoble. Omul s-a intoxicat cu coniac, şi a căzut într-o comă profundă. După 20 de ore de comă, prietenii săi au considerat că e mort, aşa că au hotărât să-l înmormânteze. Când coşciugul îi era coborât în groapă, s-au auzit zgomote din interiorul sicriului. Pentru jandarm, însă, descoperirea a fost prea târzie, acesta crăpându-şi capul în eforturile sale inutile de a deschide coşciugul”.
5) Victima din Tonneins (1838)
(31 decembrie 1838): “Un caz groaznic a avut loc la Tonneins. Victima, un bărbat în floarea vieţii, a început să bată tare în coşciug, în momentul în care groparul tocmai arunca pământ pe sicriul său. Groparul s-a speriat şi a început să caute ajutor. În momentul în care sicriul a fost deschis, ocupantul se afla în viaţă. Omul se afla în completă agonie; un medic care se afla la faţa locului, a încercat să-i ia sânge, dar a observat că prin vene nu-i mai curgea deloc sânge”.
6) Femeia aflată în transă şi înmormântată ca fiind moartă (1877)
(8 decembrie 1877): “Se pare că o femeie ce se afla în transă, a fost considerată ca fiind moartă şi a fost înmormântată. Câteva zile mai târziu, mormântul în care se afla ea a fost deschis pentru a fi primit un alt cadavru. La deschiderea mormântului s-au găsit hainele în care a fost înmormântată biata femeie, acestea fiind făcute bucăţele. Ea şi-a rupt toate membrele în încercarea de a ieşi. Curtea l-a condamnat la trei luni de închisoare pe doctorul care a semnat certificatul de deces, şi pe primarul care a autorizat înmormântarea”.
7) Moartea teribilă a domnişoarei Hockwalt (1884)
Pe 8 februarie 1884: “S-a creat o mare senzaţie odată cu descoperirea faptului că dra Hockwalt, o tânără cu înalte conexiuni sociale, care s-a presupus că ar fi murit brusc pe 10 ianuarie, a fost, de fapt, înmormântată de vie. Teribilul adevăr a fost descoperit acum câteva zile, odată cu deschiderea sicriului ei. Pe 10 ianuarie, tânăra trebuie să asiste la ceremonia religioasă a căsătoriei fratelui său. La ora 6 dimineaţa, tânăra era îmbrăcată în rochia de gală, şi s-a dus până în bucătărie. După câteva momente, a fost găsită aşezată pe un scaun, şi privind în gol, aparent fără viaţă. Dr. Jewett, ce a examinat-o ulterior, a declarat-o ca fiind moartă. S-a crezut că Anna a murit datorită unei palpitaţii a inimii, fiind înmormântată în Woodland. Prietenii drei Hockwalt nu le-a venit a crede că aceasta a murit; interesant e că, unele femei care au asistat la înmormântarea ei, au observat cum că ea avea ochii de o culoare naturală. Când s-a deschis sicriul ei, s-a văzut că dra Hockwalt era întoarsă pe partea dreaptă, iar carnea de la unghii fusese mâncată”.
8 ) Mary Norah Best (1871)
Mary Norah Best (1871) era fiica adoptivă a drei Moore Chew. Mary a fost declarată moartă de holeră şi îngropată în cavoul familiei Chew, dintr-un vechi cimitir francez din Calcutta. Medicul care a declarat-o moartă era un bărbat ce a încercat să beneficieze de moartea ei şi care a încercat s-o ucidă şi pe mama ei adoptivă. Mary a fost pusă într-un coşciug şi înmormântată. Zece ani mai târziu, în 1881, cavoul a fost desfăcut pentru a-l pune pe fratele dnei Moore. Atunci, coşciugul lui Mary a fost găsit mişcat. Poziţia cadavrului lui Mary era jumătate înăuntru şi jumătate afară. Se pare că după ce s-a trezit, Mary s-a luptat până ce a u reuşit să spargă capacul sicriului. Dar, în această încercare, ea s-a lovit la cap, lovitură care i-a fost cu adevărat mortală.
