I "cafea cu coniac și jeleuri mov"

106 10 100
                                    

Nu am aberat în halul ăsta niciodată. Nu veniți peste mine, că și așa mă mănâncă vinovăția că sunt o putoare neinspirată.

   - Chiar trebuie să vin? mă strâmb privind în oglindă

   - Da. răspunde sec dublura mea

   - Oricum nu mă place!

   - Nici eu nu te plac și totuși, împart o aniversare cu tine. își dă ochii peste cap

   - Știi ce? Eu nu vin dacă toată lumea mă urăște atât de mult! zic dramatic și-mi scot sacoul aruncându-l undeva pe canapea

   Celălalt se uită nervos la mine și înțelege că nu iese nimic din metoda de "intimidare". Protestele mele nu se termină aici!

   - Uite, e sora noastră și mi-a spus că chiar vrea să vii. E o zi specială în viața ei, așa că Mel... spune pe un ton prietenos și mă privește zâmbind blând

   - Nu mă lua pe mine cu "Mel" că nu-ți merge! Plus, aș zice pas la această minunată nuntă. arunc în el o bomboană

   Pufnește amuzat și își trece degetele peste cămașa ce tocmai o îmbrăcase. Se uită la mine în oglindă și rânjește. Nu mă mai poate păcăli cu rahaturile astea, îi știu deja toate abordările.

   - Fă ce vrei. trece pe lângă mine și mă lovește ușor cu umărul. Tata a spus că dacă distrugi și nunta asta, te faci cu loc special la o școală cu cămin. Foarte, foarte departe de aici. îmi aruncă sacoul înapoi și se sprijină de peretele din spatele său

   - Îmi dai tot mai multe motive să rămân.

   - Ai 10 minute să te decizi. râde și ia o bomboană din bol și dispare

   Mârâi iritat și îmbrac sacoul urmându-l pe hol. Ce zi minunată să particip la o nuntă dubioasă cu oameni și mai dubioși. Iar Jules nici nu mă ajută! De parcă mă așteptam să fie de partea mea.

***

   Chiar n-am idee dacă tipa din fața mea e proastă sau insistentă, pentru că i-am dat absolut toate semnele subtile de care știu încât să înțeleagă că nu-s interesat.

   - Iartă-mă, o întrerup, mă duc să-mi i-au o cafea, revin imediat. spun repede și nu-i las timp să pună alte întrebări

   - Poți să-mi aduci și mie una? o aud în urma mea

O ignor și merg fără să ezit. Și așa scapi de cineva dureros de enervantă. Mă simt chiar mândru de mine, ar trebui să-mi fac o carte cu sfaturi.

   Ajung la bar și mă holbez la tipul ce aproape adormea acolo. Până la urmă se ridică, îi spun comanda și dispare în spatele unui aparat de cafea. Deodată, simt cum cineva se sprijină de umărul meu așa că îmi întorc încet capul. Văd de cine dau și nu aș putea să-mi doresc mai mult de atât să magic cad prin podea.

   - Sunt și eu foarte încântat să te văd, fiule. Auzi, nu pari foarte prietenos cu fetele sau... în general oamenii. realizează dezamăgit. Pe bune acum, Melian, am impresia câteodată că ai mai mult interes în chelnerii de la petreceri decât în oamenii ce discută cu tine. pufnește obosit

Îl împing subtil de pe umărul meu și-mi i-au cafeaua pe care mi-o dă barmanul.

- Vezi fata aceea? îi atrag atenția. Ea tot vrea o cafea. Du-i te rog una. casc plictisit

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jul 01, 2021 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Minciunile Lui MelianUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum