Psycho But It's Okay

Finding the Real Faces

Pe vremuri, într-un castel din pădurea adâncă, trăiau trei oameni cărora li se furau adevăratele fețe de vrăjitoarea din umbră. Băiatul purta o mască cu un zâmbet incomod. Apoi a fost prințesa care era tare, dar toată goală înăuntru. Și a existat, de asemenea, un bărbat care a fost prins în interiorul unei cutii. Nu au putut face expresii faciale pentru că li s-au furat fețele. Nu aveau nicio modalitate de a-și înțelege sentimentele, așa că s-au înțeles întotdeauna greșit și au luptat. Omul de la cutie a vorbit." Dacă vrem să nu mai luptăm și să găsim fericire, trebuie să ne recuperăm fețele furate." Așa că au sărit în mașina de camping și au început călătoria pentru a-și găsi fețele. Într-o zi, s-au întâlnit cu o vulpe mamă care zbura, ghemuit pe zăpadă. Băiatul mascat a întrebat-o pe mama vulpe,
„Ma” sunt, de ce plângi în continuare? ". Oh, am ieșit aici să găsesc mâncare, dar mi-am lăsat bebelușul pe care îl duceam pe spate undeva în zăpadă". Lacrimile mamei vulpi se uscaseră. A tânguit în timp ce-și bătea pieptul. Când băiatul mascat a văzut asta, lacrimi calde au început să-i țâșnească din ochi. Zăpada a început să se topească repede, iar vulpea care era înghețată sub zăpadă, a apărut curând. Cei trei și-au reluat călătoria. Curând, au dat peste un clovn care dansa gol într-un câmp de flori spinoase. Întrebă prințesa fără emoții. - De ce dansezi cu toată puterea, știind că vei fi ciupit de spini?
"Simt că aceasta este singura modalitate de a-i face pe oameni să se uite la mine. Dar mă doare și nimeni nu mă privește", a răspuns clovnul. Prețenia fără emoții a intrat în câmpul de flori spinoase și a început dansând cu clovnul. „Sunt o cutie goală, așa că nu voi fi rănit nici măcar dacă mă înțepă de spini”.
Când a început să sară și să danseze, din trunchiul ei gol au răsunat zgomote puternice. La auzul acelor sunete, oamenii au început să se adune acolo unde se aflau. Mulțimea și-a urmărit dansul și i-a aplaudat.
Au început o nouă călătorie pentru a-și găsi fețele furate, iar vrăjitoarea malefică din umbră a apărut din nou în fața temei. Ea l-a răpit pe băiatul mascat care a închis lacrimile în numele mamei vulpi, precum și pe prințesa fără emoții care a dansat cu clovnul. „Voi doi nu veți putea găsi niciodată fețele voastre fericite”. După ce le-a pus un astfel de blestem, ea i-a închis într-un tunel adânc și întunecat. Omul de la cutie a găsit tunelul alunițelor câteva zile mai târziu, dar antranța a fost atât de îngustă încât nu a mai putut intra. "Ce fac? Trebuie să-mi iau cutia de pe cap pentru a intra în tunat."
În acel moment, vocea băiatului mascat a ajuns la el din interiorul tunelului.
„Domnule, nu vă faceți griji pentru noi, pur și simplu fugiți departe. Vrăjitoarea din umbră se va întoarce în curând.Cu toate acestea, boxerul și-a strâns curajul să-și ia cutia de pe cap. Apoi, a intrat în tunel și l-a salvat pe băiatul mascat și pe prințesa fără emoții.
La ieșirea din tunelul întunecat, cei doi au văzut fața omului acoperită cu murdărie în loc de cutie și au izbucnit în râs. Au râs și au chicotit.În timp ce râdea necontrolat, masca băiatului mascat a căzut brusc. Cutia care înconjoară trunchiul prințesei fără emoții a căzut și a făcut un zgomot puternic.Omul de la cutie, ieșit acum din cutie, a spus asta când i-a văzut pe cei doi găsindu-și adevăratele fețe în timp ce râdeau. "Fericit. El este fericit. Sunt fericit".
Ceea ce vrăjitoarea umbră le furase nu erau adevăratele lor fețe, ci curajul lor de a găsi fericirea.