C A P I T O L U L 25 "EDGAR"Perspectiva lui Cerise
CBine ai revenit!" Exclamă Vasyl sărutându-mi scurt obrazul şi ciufulindu-mi părul.
"Mulțumesc." I-am zâmbit timid.
Am primit o îmbrațişare şi de la Lauren în timp ce i-am zâmbit fals lui Kennedy.
În tot acest timp, Marc mi-a analizat fiecare mişcare, din când în când zâmbind la gândurile sale. I-am salutat pe toți, numai pe el nu.
Deşi îl ştiu de ceva timp, Marc înca mă intimidează, ca la început. Poate chiar mai mult.
I-am făcut cu mâna, încruntându-mă când n-am primit un răspuns.
Am tresărit când mâna mare a lui Daimon mi-a atins obrazul.
"Vrei şampanie?" Mă întrebă.
Am aprobat din cap.
Oare Daimon a organizat toate astea? Devin mai dependentă de el pe zi ce trece.
M-a sărutat scurt pe buze înainte să se ducă să ne pună şampanie.
Carlo avea un zâmbet tâmp pe fața când s-a apropiat de mine.
"Deci, eşti îndragostită, bella?" Ma întrebă.
"Aşa se pare." I-am răspuns, râzând.
"Se vede. După felul cum te uiți la el, îți sclipesc ochii, mai mult ca de obicei."
M-am înroşit.
"E atât de evident?" Am spus, mai mult pentru mine.
Daimon se ivi din mulțimea de oameni oferindu-mi un zâmbet fermecător. Barbatul pe care îl ador.
"Pentru noi." Spuse, ciocnind paharul cu mine. L-am observat pe Carlo aşezându-se lângă Kennedy pe canapea, ea îi zâmbea timid.
Kennedy ruşinoasă?
Daimon m-a tras în brațele sale sărutându-mă apăsat în timp ce mâna sa îmi cuprinse părul. I-am înconjurat gâtul cu mâinile mele, adâncind sărutul când limbile noastre se luptau pentru dominare.
"O să o răpesc pe Cerise pentru un moment." O voce ascuțită se auzi din spatele meu.
Kennedy. Sunt sigură că a vrut doar să ne despartă.
Daimon a mârâit.
"Nu." Spuse simplu.
"Nu o să-i fac nimic rău!" Se plânse.
"E în regula." L-am asigurat pe Daimon şi am urmat-o pe Kennedy într-o parte mai liniştita a imensei case.
"Nu ştiu cum să spun asta. "Se plimbă agitată prin încapere în timp ce eu m-am aşezat pe unul dintre fotolii.
"Îl cunoşti pe Carlo?"
"Da." Am spus sec.
"Şi cum ți se pare?"
"Drăguț."
"Adică, la comportament?"
"La tot." I-am spus.
"Cerise, pentru numele lui Dumnezeu! Nu mă ajuți. "
"Cu ce vrei să te ajut?" Am spus, mirată.
"Eu.. de abia l-am cunoscut pe Carlo şi.. mă gândeam că pe tine te place toată lumea."
"Asta nu-i adevărat." I-am întors-o.
"Vreau să îmi spui cum să ma comport cu el." Spuse autoritar.
ESTÁS LEYENDO
Limitele iubirii
RomanceVOLUMUL ÎNTÂI Ura se îmbină cu iubirea, durerea se îmbină cu plăcerea, dorul se îmbină cu singurătatea. Întotdeauna visul lui Cerise a fost să învețe bine şi să ajungă la o facultate de renume, de unde îşi poate construi un viitor. Viața ei linişt...