Uită-mă

18 1 3
                                    

Să uiți și să mă uiti
în picuri de ploaie
ce șiroiesc în geamul spart al inimii,
în gândurile ce curg avalanșă peste tot ce-ți sunt.
Să mă uiți în zilele însorite ce-ncălzesc verdele crud din ochii mei... să mă uiți pe buzele de catifea și-n tumultul tău.
Să mă uiți...
în parfumul florilor alintate-n roua dimineții și-n ecoul orizontului.
Să mă uiți...
în cearșafurile albe satinate pătate de tot ce ți-aș fi putut fi... poate.
Să mă uiți... de se poate!...
într-un gând pierdut
Atât am fost, atâta sunt ~o inima~
Și acolo să mă uiți !

Gânduri negru pe albUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum