<48>

4.7K 250 81
                                    

^Perspectiva Jasminei^

Mă aflam la masă împreună cu familia Jeon.

JungKook decise să ne mai petrecem încă o zi în compania părinților lui. Nu am avut nimic împotrivă, știind că voi putea avea și eu parte de puțină libertate în loc să stau singură între 4 pereți.

Teama mea, fiind să nu mă apuce vreo amețeală sau alt simptom specific sarcinii pentru că mama lui JungKook și-ar fi dat seama imediat de ce am astfel de reacții, fiind mamă a doi băieți.

Stăteam cuminte pe scaun, lângă JungKook. Toți vorbeau, fie despre afaceri, fie despre viața de zi cu zi.

Din câte am înțeles, aceștia vor să ne petrecem sărbătorile în familie. Familia Jeon cu familia Lee.

Sunt atât de entuziasmată când vine vorba de sărbătorile de Crăciun. Gândul meu, fiind doar la bradul de Crăciun, globuri, beteală, saloane, clementine, cadouri....şi aşa mai departe.

Aproape că sar de pe scaun ca arsa când simt o mână, trasând linii încet de-a lungul piciorului meu.

Îi arunc lui JungKook o privire furioasă, dar el doar rânjește și nu-și întrerupe activitatea. Era și culmea ca el să se abțină și să nu mă atingă când sunt doar în pantaloni scurți.

Corpul mi se încoardă rapid și vizibil, iar respirația mi se accelerează. Trebuie să-l opresc, și asta repede pentru că deja atenția mea nu mai este distributivă pentru toți membrii familiei lui, ci pe mâna lui care mă amețește într-un ritm lent și îmi accelerează bătăile inimii.

Reușesc să sustrag un cuțit curat pentru unt de pe masă fără să fiu observată și îl folosesc pe sursa stresului meu, împungându-l pe JungKook.

De data aceasta, JungKook își mușcă buzele puternic, încercând să-și ascundă durerea deja vizibilă și își trage mâna resemnat. Îmi ridic capul mandră și vorbesc pe un ton triumfător

,,Data viitoare nu va fi doar mâna, sergent al bazelor teritoriale speciale !" spun, încercând să par serioasă și să nu râd

,, Ofițer general, chiar" spune acesta, încercând să-și ascundă durerea și să-mi ofere un zâmbet mândru

,, Din câte știu eu, generalii ar trebui să fie un exemplu pentru subofițerii lor, dar cred că tu ești o excepție... " spun, încercând să nu pufnesc în râs

,, Vrei să-ți arăt ce exemplu de general pot fi în pat, iubito? " spune acesta șoptit, trecându-și limba peste buze, făcându-mă sa înghit în sec ,,Sau să-ți arat cum îi pedepsesc pe cei care nu sunt cuminți?" spune, făcând referire la faptul că l-am împuns cu cuțitul

,, Generalii nu oferă mai multe opțiuni pentru a alege?" intru în jocul lui, încercând să nu mă pierd cu firea

,, Generalii trec direct la fapte, pisicuță" acesta îmi face cu ochiul, trecându-și din nou mâna peste coapsa mea

Înghit în sec, imaginându-mi-l deja pe JungKook deasupra mea, încercând să mă domine. La naiba! La ce ma gândesc eu acum aici și acum? De față cu părinții și fratele lui?!

,, Ce tot șoșotiți acolo? "

Mama lui JungKook ne face să tresărim amândoi și să ne retragem privirile insistente și dominatoare pe care ni le aruncam unul altuia

,, Chiar așa! Ce-i spui Jasminei de roșește în halul ăsta?" fratele lui JungKook intervine și mă face să mă simt și mai rușinată, având în vedere că erau și părinții lor aici

My Strange Husband {Jeon JungKook} Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum