vi.amalgam de secrete

474 72 2
                                    


vi.amalgam de secrete

Camera e aproape pătrată, cu pereţi acoperiţi de urme a existenţei tale rebele, haine aruncate pe podea şi mirosind irezestibil a tine - un amestec îmbătător de parfum, ţigări şi o tentă uşoară de mentă, atunci când vrei să fraiereşti destinul. Stau pe birou, privindu-te aşezat în patul destul de încăpător pentru două trupuri, dar îmi păstrez poziţia, deşi ochii tăi mă cheamă. Ştii că am să sfârşesc târându-mă înapoi la tine, indiferent cât m-aş răzvrăti.
Eşti plictisit de răceala mea constantă şi te apropii ca o felină, cu paşi calculaţi şi irişi strălucitori. Îţi pui mâinile de o parte şi de alta a mea şi mă anunţi că nu mai am nicio scăpare. Te pierzi în întuneric datorită hainelor tale negre, dar tot îţi simt răceala sufletul. Tremur cu fiecare fibră, anticipându-ţi mişcările. Mă laşi pe spate şi dărâmi destule lucruri în drumul tău. Mă săruţi de parcă aş fi singura pentru tine şi mă descoperi de parcă nu mai ştii. Mârâi, prizându-mi buza între dinţi, şi te agăţi de ea de parcă e singurul lucru ce te menţine la suprafaţă.
Mă derutezi cu stările tale schimbătoare şi eşti puţin labil, iubire, dar ăsta e doar un alt lucru ce te face atât de perfect. Câte secrete poţi ascunde? Ai atâte feţe că nu le pot ţine socoteala şi sunt curioasă dacă adorm în braţele îngerului sau diavolului în această noapte.
Te muşc şi te tachinez, făcându-te să-mi şopteşti numele. Mă plimb de-al lungul pielii tale şi las semne pe care iubita ta le va revendica, dar nu-mi pasă. Sunt autoarea lor şi tu ştii prea bine, chip frumos. Iau cu mine destulă lumină cât să mă sting cu zorii în singurătate.
Şi-ţi accept jocurile de data aceasta, dar am şi eu secretele mele şi nu voi fi aici pe vecie.

Dansând cu diavolulWhere stories live. Discover now