Lumea de dincolo

Purgatoriu

Străbat încă o noapte de insomnie
În care sufletul rupt în bucăți, scrie.
Inspirat de ce-are în față, se sperie.
Morții orbecăie-n jurul lui scoși din sicrie.

Pereții din cameră pătați de sânge,
Corpul zadarnic săgeți străpunge,
Luat pe sus de demoni, se duce
În savoarea lor, fără a-l deplânge.

Sufletul mi-e uns cu untdelemn
Pus cu grijă într-o cutie de fier.
Rămas fără suflu, nu pot să mai zbier,
Cu siguranță mă-ndrept spre cer.

Tunetele acompaniază durerea,
Fulgerele tulbură tăcerea
Iar ploaia asta, e ca mierea
Încet, încet, încep să simt plăcerea.