Indragostita de propriul inger pazitor II [On Hold]

Capitolul 8

Pov. Lena

Razele soarelui patrundeau putin cate putin in camera si ma fortau sa ma trezesc insa era asa de bine in pat incat nu-mi venea sa ma ridic din el.Pana la urma insa a trebuit sa ma trezesc asa ca incet incet m-am indreptat spre baie.Dupa ce am facut "ritualul" de dimineata m-am dus in bucatarie si am ramas surpinsa cand am gasit micul dejun facut iar langa cana de cafea am gasit un bilet iar peste acesta un trandafir rosu.Curioasa ca de obicei am luat trandafirul dar si biletul in mina si am inceput sa-l citesc:

 "Buna dimineata somnoroaso.Sper ca ai dormit bine.As fi vrut sa fiu acum cu tine acum dar am o treaba urgenta la munca ,insa cum voi termina voi fugi repede ca sa pot petrece cat mai mult timp cu tine.Oricum ,ca sa ma revansez ca te-am lasat singura ti-am facut cat de repede am putut micul dejun.P.S. te iubesc "

Cat de dulce poate fi.Nu am ales deloc gresit atunci cand am vrut sa fiu cu el.Imediat ce am terminat de mancat m-am asezat pe canapeaua din living.Nu eram in cea mai buna forma azi,plus ca ma durea capul si simteam ca imi fuge pamantul de sub picioare.Dupa vreo ora de zabovit am auzit telefonul sunand.Cu greu m-am ridicat si am raspuns.

 Georgina:Salut iubita.Ce mai faci?

 Lena:Tie chiar nu iti este rusine nu?

 Georgina:O te rog!Chiar nu vreau sa incepem acum.Oricum te-am sunat sa-ti spun ca Eric este cu mine la cafeneaua unde neam intalnit ultima data noi doua.Sa nu-ti faci griji daca intarzie ok?Bye.

Si astfel a inchis.O clipa nu mi-a venit sa cred ce a spus insa imediat dupa m-am indreptat cu repeziciune spre dormitor unde m-am schimbat apoi am plecat spre cafenea.Pe drum auzeam in urechi cum imi bate inima semn ca mi se ridicase tensiunea.Cand am ajuns in fata cafenelei am incercat sa imi controlez nervii si am intrat inauntru.Zarindu-i am vrut sa ma indrept spre masa lor insa am ramas stana de piatra cand i-am vazut sarutandu-se.

Nu pot sa va explic ce am simtit in acel moment.Ura amestecata cu gelozie cu o mie de intrebari ce navaleau in capul meu.Am simtit ca lumea se sfarseste acolo,in acel moment.Nu puteam sa concept faptul ca fiinta care imi era cea mai draga si in care aveam cea mai mare incredere imi putea face acest lucru,sa se sarute cu altcineva de fata cu mine.

Nici dupa o secunda l-am vazut pe Eric uitandu-se in spate si dand de privirea mea dezamagita.Cand am vazut ca se uita la mine am facut stanga imprejur si am fugit din cafenea.Nu mai suportam sa stau un moment acolo.Simteam o durere ingrozitoare in inima ca si cum mi-ar fi smulso cineva si ca si cand nu era deajuns ar fi pus sare in loc.Plangeam intruna si nu ma puteam abtine,siroare de cristale cugand din ochii mei.

Oricat as fi vrut nu ma puteam opri din plans.Exact ca atunci cand razi la un banc si desi te doare stomacul de atata ras nu te poti abtine,doar ca in cazul asta situatia nu era asa de pozitiva.Dezamagita m-am dus pe malul marii.Nu era nimeni acolo si asta ma facea sa ma simt un pic mai bine.Puteam sa stau numai eu si gandurile mele .

Ma simteam tradata si abandonata.El era singurul lucu care imi mai ramase.Doar pentru el traiam ,nu aveam nici un alt motiv pentru a face umbra pamantului.Simteam acelas sentiment de singuratate ca si atunci cand am ramas fara mama.Era un sentiment ingrozitor de singuratate.As fi vrut sa vorbesc cu cineva despre ce mi se intamplase,sa ma pot confesa cuiva de incredere dar nu era nimeni langa mine sa ma asculte.