knocking on heavens door » elsa and jack

❄ first thought

“like most misery, it started with apparent happiness”  

  Aducerea aminte a tot ce se întâmplase a fost mai oribil decât de obicei. Era singurul lucru intact din memoria ei, singura rămăşiţa din aşa-zisa ei viaţă. Unica amintire vie care predomina până şi în momentele culminante şi sensibile ale sufletului ei. De asemenea, regreta absolut tot ce se întâmplase; dar cel mai dureros lucru era dragostea pură ce o însemnase în tot acest timp. Încă de când o auzise pe Anna când au eliberat-o, era sigură că exista un motiv ascuns pentru care au făcut asta. 

  Momentan, se bucura de liniştea oferită de lipsa Annei. În schimb, o mulţime de imagini fantastatice îi inundară atât inima cât şi sufletul, în această cameră. Cunoştea pe de rost istoria acestui loc şi modul în care toate aceste lucrări, unele terminate, altele nu, ajunseră pe rafturile, odinioară goale, ale acestei biblioteci prăfuite. Nu-şi amintea ultima oară când praful gros de pe cărţi fusese curăţat; nu credea că aceşti oameni, ce trădează logica lor inferioară, au avut vreo intenţie să se apropie de aceste file gălbui. Ştia asta; Anna se pierdea la primele file, iar Kristoff nu avea nici o treabă cu literatura. 

  Până la urmă, se potriveau de minune, aceşti micuţi nemernici. Ei doi şi regatul lor stupid. 

  Într-un final, a ales una dintre cărţile subţiri de pe rafturile imense şi grandioase ale bibliotecii din lemn de stejar. Nu avea curajul necesar pentru a-i citi titlul; se temea de faptul că ar fi putut să o facă. Să citească, să scrie, să beneficieze de toate aceste mărunţişuri. Chiar şi aşa, a reuşit să descifreze titlul, tradus într-o engleză stâlcită. 

       Infinitul unei iubiri 

  A clipit de câteva ori, nedumerită, prinsă parcă în transă de numele mistic al cărţii. A încercat să găsească un mic detaliu, amănunt, absolut orice care i-ar fi putut aminti de aceasta. Însă nimic nu apăruse la orizont.  Aşa că o deschise, ca să vadă despre ce e vorba. Primele câteva rânduri erau uşor de citit, la fel ca următoarele câteva pagini. Însă mintea complexă a fetei nu înţelegea simplitatea rândurilor; erau nişte citate, simple, frumos aranjate. Prea puţine cuvinte, prea multe rânduri.

  Nu avea să înţeleagă vreodată gândirea omenirii. De exemplu, această carte. Nici măcar nu o putea numi carte. Părea frumoasă, acolo pe raft, destul de groasă, însă nu era decât.. decât o simplă apariţie a rafturilor.  Prima pagină consta într-o propziţie frumos notată, de mână. Însă pe Elsa nu o atingeau cele scrise. 

  Aminteşte-ţi de ce ai început. 

  Ea nu începuse nimic, absolut nimic - doar a acceptat tot ce se întâmplă ca şi când nu ar fi atins-o în vreun fel. Tăcuse, acceptase, însă nu putea trece peste chinul ultimilor ani. Încă ştia cum încerca să şoptească printre umbre, să se facă auzită; şoaptele acelea se transformau în adevărate ţipete când se amestecau cu agitaţia din interiorul ei. Nu suporta faptul că încă trăia acele clipe. 

  Aveam nevoie de aer, îl puteam simţi cum trece pe lângă mine, pe lângă corpul meu... Iar aici intervine problema peste care am dat în fiecare secundă din viaţa mea afurisită. Faptul că purtam o iubire pentru o persoană care abia îmi suporta existenţa, era teribil. Am învăţat acest lucru în clipele străfulgerătoare petrecute în temniţă. Suportam consecinţele iubirii. Vă pot mărturisi cu mâna pe inimă, totul era groaznic. Dacă trăieşti într-o lume ca a mea, ai putea foarte bine să spui că deja ai murit; fără afecţiunea lui, murisem de ceva timp, oricum. 

  Şi-a deschis ochii pentru a se asigura că nimeni nu venise peste micul ei colţ de rai, mica ei scăpare. Încăperea părea goală, însă un zgomot ciudat se auzea clar între acei pereţi de cărămidă. Respiraţia profundă a unui suflet păşea repede înspre urechile ei, iar până să îşi dea seama că micul ei secret fusese descoperit, două braţe se lipiră de şoldurile ei subţiri şi fragile. Un corp puternic se lipi de spatele ei firav, făcând-o să stea nemişcată. Toate eforturile străinului cauzară numai probleme pentru biata fată. Pulsul îi acceleră iar panica îi cuprinse tot corpul, zgâlţâindu-l.