20. Ultima dorinta

1.6K 92 12
                                    

Inca un capitol scos din cuptor:) Sper sa va placa si scuzati greselile, probabil au mai ramas! Acestea fiind spuse, Spor la citit si aa... in poza este Bishop, vedeti voi cine doar daca cititi:)

20. Ultima dorinta

Venim!

La asta mi-a fost gandul inainte sa iesim din grota, dar nu m-am gandit ca vom fi asaltati de vampiri. Erau multi, iar in fruntea lor se afla vampirul brunet de la intrunirea Sabrinei.

-Buna seara, mademoiselle! rosti in bataie de joc spre mine, apoi cand Sabrina aparu in stanga mea, vampirul paru confuz.

-Buna seara, rosti fantasma.

Am privit-o mirata.

-Ce te aduce pe aici, dragul meu prieten? il intreba ea dulce.

Vampirul brunet privea cand la una cand la alta. Nu intelegea de ce vede doua Sabrina si asta era in avantajul nostru.

-S-a intamplat ceva? l-am intrebat inocent. Parca ai vazut o fantoma, am rostit.

Toata lumea ma privea, iar camarazii mei s-au prins destul de repede de ceea ce vreau sa fac. Si-au facut semn cu capul intre ei, aproape imperceptibil si au lasat garda jos, doar in aparente. Le simteam incordarea la toti, aveau de gand sa arate cat mai normal posibil.

-Ce se intampla? Doua Sabrina?

Nu i-am raspuns niciuna. Doar il priveam adanc, foarte insistent. Ochii lui rosii ne-au studiat pe amandoua de sus pana jos, dar tot nu a reusit sa-si dea seama de ce suntem doua. A facut un pas la stanga, inca privindu-ne, apoi unul la dreapta si a ajuns inapoi in fata mea, total curios. Si-a plimbat privirea peste tot cei care erau de partea mea si s-a oprit la mine. A ranjit, dezvelindu-si astfel, coltii ascutiti. Sfarsitul era aproape, dar nu conta ce se ve intampla acum. Conta ce se va intampla dupa aceea, dupa ce lumea va cunoaste cealalta fata a binelui, unde raul este pe cale de disparitie si nu mai exista niciun demon care sa indemne la pierzanie.

-De ce nu raspunzi? Poate stie cineva de ce? Trebuie sa insemne ceva toate astea, rosti vampirul cu un aer flamand.

Armand a marait foarte tare, adanc si puternic. Vibratia sunetului m-a facut sa ma cutremur si un vant suav a trecut peste Ochii ingerului, marind tensiunea dintre cele doua grupuri. Avantajul era al lor: erau numai vampiri, pe cand noi… nu prea aveam sanse de scapare.

-Nu inteleg de ce ai facut asta, Sebastian! marai Armand. O stiam cu totii pe Lorelai. De ce ai ucis-o? Facea parte dintre noi, il atinti cu privirea.

Cu coada ochiului, l-am vazut pe André tresarind in intuneric. Ce era cu el si cine era Lorelai? Si numele vampirului brunet era Sebastian? Si ce era cu toate astea? Ce legatura avea André cu Lorelai?

-Lorelai era mama lui André si a Charlottei, rosti Armand dur.

L-am privit pe André cu uimire, la fel si Sabrina. Voalul i-a cazut din cap in momentul in care s-a repezit la Sebastian. Ochii ei erau rosii, salbatici, feroci, iar corpul ii era cuprins de furie. Parul intunecat ii ajungea pana la mijloc si se revarsa in cascade pe spatele inca imbracat in giulgiu. Mana ii era agatata de gatul vampirului si steaua aurita stralucea in lumina lunii. Timpul s-a oprit pentru cateva secunde, apoi totul s-a intamplat cu rapiditate. Sabrina a fost aruncata in interiorul grotei si un zgomot surd a strapuns perdeaua noptii. Era ea… lovindu-se de dalele de pietre ascutite. Toata lumea s-a miscat atunci. Vampirii au disparut, iar cei care erau cu mine si-au scos pistoalele. Daniel a intrat in pestera dupa Sabrina, iar Armand a disparut o data cu ceilalti vampiri. André privea in jos cu ura, iar varul lui, Valentin statea nemiscat in spatele lui. Domnul Andrei s-a dus inapoi in grota, iar eu am ramas cu Alexandra si Georgiana, inarmate, spate in spate.

Hunter-Vanatoarea (COMPLET)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum