Un parfum masculin puternic îmi atrage atenția. Seamănă cu parfumul lui Chris, însă nu sunt sigură. Ceva îmi gâdilă fața. Deschid ochii clipind des să mă obișnuiesc cu lumina puternică. Văd chipul lui Chris deasupra mea și îmi zâmbea. Moțăi adormită și văd că Chris purta un costum negru, o cămașă albă impecabilă și o cravată argintie. Avea părul dezordonat ca întotdeauna și o privire caldă. Avea în mână o pernă. A băgat mâna în ea și a scos un pumn de pene. Le-a dat drumul spre mine. Am întins mâinile să întâmpin puful. Râdeam ca un copil în timp ce Chris mă înconjura de o ploaie albă. Am închis ochii în timp ce lăsam penele să cadă pe mine. Deschid ochii când se oprește și îl văd pe Chris stând cu o pernă în mână și o față rigidă. Colțurile gurii mele coboară încet într-o expresie neutră, care apoi se transformă în una confuză, apoi speriată. Chris apropie perna de fața mea.
-Chris? Ce faci?
Niciun răspuns. Continui să îl strig. Însă nu mai aveam nicio scăpare. Materialul pufos al pernei îmi acoperă fața. Totul e negru. Totul e liniștit. Nu simt nimic momentan. Nu deschid gura să țip. E mai logic să îți păstrezi rezervele de aer cât mai mult. Număr până la 30, Chris încă apasă perna pe fața. Îmi ridic mâinile și încerc să i le găsesc pe ale lui. Prind una și o ating ușor. Îmi prind degetele pe ea. Apoi simt durerea din piept. Corpul meu cerșește după aer. Chris îmi îndepărtează mâna. Atunci realizez crudul adevăr: Chris dorea să mă omoare. Încep să mă răsucesc și să strig cât puteam de tare, frustrată. Aerul începe tare și vocea mea începe să se audă din ce în ce mai departe. Am murit. Chris m-a omorât. De ce asta nu mă deranjează?
Brusc simt o mână care îmi atinge fața și o voce îmi șoptește să mă trezesc. Eu dau din cap în semn de negație adormită. O voce masculină înjură, apoi mă plesnește și urlă:
-Trezirea, curvo!
Acea voce...Deschid ochii brusc. Speriată. Mă trag într-un colț al patului ținând de pătură strâns. Eram goală. Am tresărit când Dawn a făcut un pas spre mine. Mâinile îmi tremurau. În timp ce se urca în pat și-a scos cureaua și și-a descheiat nasturele de la blugi. Strângeam de cearceaf atât de tare încât degetele mi se albiseră. Mă uitam speriată la el. Dawn a zâmbind satisfăcut și mi-a îndepărtat cearceaful cu o smucitură de mână. Am început să țip. Una din mâinile lui mi-a acoperit gura, în timp ce alta mi-a întins picioarele. S-a pus pe mine, nasturii de cămașă intrându-mi în piele. Am început să mă zbat și îl zgârii pe față. Eforturile mele erau zadarnice. El era mult mai puternic ca mine. Țipam și mă zbăteam neîncetat. Gura lui Dawn mi-a prin buza între dinții săi. Simțeam cum buza îmi lua foc și gemeam de durere. Când mi-a eliberat buza, mi-am trecut limba protectoare peste ea și am simțit sânge. Am înghițit în sec și am închis ochii. Am început să țip când m-a pătruns brutal.
-Așa, târfo. Simte-mă.
***
Cineva mă scutură puternic de umeri. Deschid ochii brusc și văd un bărbat deasupra mea. Încep să țip și să mă zbat. Niște brațe mă prind într-o îmbrățișare. O voce îmi șoptește:
-Amanda. Ești în siguranță acum. Nu ai de ce să te temi.
Acea voce și acel parfum ale pielii lui Chris m-au făcut să mă liniștesc. M-am ghemuit la pieptul lui, în timp ce Chris îmi mângâia părul și îmi șoptea că a fost doar un vis urât. Mi-am șters lacrimile de la ochi. M-am desprins din îmbățisare pentru câteva secunde, apoi l-am îmbtățișat punându-mi brațele în jurul gâtului său. Mă jucam cu o șuviță de păr și mi-am îngropat fața în gâtul lui. Acum am realizat că stăteam în poala lui Chris, cu picioarele în stânga lui. Mi-am apropiat buzele de urechea lui și am șoptit cu vocea tremurândă, de emoție:
-Nu știu ce m-aș face fără tine.
Chris m-a strâns mai tare în brațe. Încetul cu încetul, inima mea și-a recăpătat ritmul. Mi-am aruncat privirea spre ceasul de pe noptieră. Era ora 6:23. Am oftat în timp ce corpul meu se dezmorțea și se trezea. Mi-am mișcat picioarele ca să stau mai comod. Pielea mea a simțit materialul fin al cearceafului. Stai! Ce? Aveam niște pantaloni lungi de yoga aseară! Ce port? Un tricou lung și larg. Nu, un tricou de a lui Chris. Puteam să îmi dau seama după parfum. Era parfumul lui Chris care îmi inunda nările. Mi-am pus mâinile pe umerii lui și ridic din sprâncene. Ochii mei albaștrii deschis îi întâlnesc pe cei albaștri închis a lui Chris.
-Ce? m-a întrebat Chris confuz.
-Ce ce? mi-am bătut eu joc de el neștiutoare.
-Amanda, a spus Chris și și-a ridicat o sprânceană. Nu mă duci tu de nas, blondo! De ce ți-ai cocoțat sprâncenele în vârful capului?
Am început să râd atât de tare încât m-am prăbușit pe spate, picioarele mele ajungând să stea în sus. Mi-am pus mâinile peste ochii și am continuat să râd. Chris îmi depărtează picioarele și îmi cuprinde fiecare picior cu o mână.Mă ridică trăgându-mi picioarele spre el. Stăteam pe picioarele lui, cu picioarele în jurul lui, lipită de el. Mi-a cuprins mijlocul cu mâna stânga în timp ce cu cea dreaptă mi-a dat o șuviță din ochi. Se uita la mine și îmi zâmbea. E malefic. Știe ce efect are zâmbetul lui asupra mea. Și-a coborât mâna pe fața mea, mângâindu-mi obrazul stâng. Și-a pus degetul mare pe buza mea inferioară și mi-a retras-o dintre dinți. Și-a coborât încet degetul pe ea, trăgând-o în jos până în momentul în care ea s-a întors. Mâna lui Chris a continuat să coboare până pe gâtul meu. A trecut ușor cu două degete peste clavicula mea, apoi și-a urcat mâna lent pe maxilarul meu și și-a oprit traseul cu degetul mare lângă ureche, în timp ce palma lui mare îmi cuprindea ceafa. Și-a apropiat buzele de ale mele și mi-a suflat deasupra lor:
-Amanda, mi-am auzit numele parcă din altă lume. Aveam ochii închiși bucurându-mă de fiecare senzație. Pielea mea fierbea de dorință. Buzele mele tremurau așteptându-le pe ale lui. De ce te-ai uitat așa la mine?
În momentul mi-am deschis ochii brusc și mâna lui Chris s-a retras de pe gâtul meu. Mă încrunt frustrată apoi îmi dau ochii peste cap și încerc să nu îmi imaginez cum arătam în ochii lui Chris. Am zâmbit și i-am zis:
-Hai să îți spun un secret!
Mi-am apropiat buzele de urechea lui și îmi plimbam degetul arător de la mâna dreaptă pe maxilarul lui stâng. Mi-am urcat mâna în părul lui și i-am zis:
-Pentru că....
L-am tras tare de o șuviță de păr și i-am dat capul pe spate și i-am zis privindu-l de sus:
-Nu ți-am dat voie să mă dezbraci!
A început să râdă,
-Așa zici? Măcar știi de ce te-am schimbat?
- Nu. De unde să știu ce e în mintea, masculele?
A pufnit apoi și-a băgat mâna stângă sub tricoul meu atingându-mi spatele. Își plimba mâinile pe pielea mea goală. Simțurile mele erau toate în alertă, tremuram de dorință. Mâna dreapta a coborât și ea și a intrat sub tricou și urca atingându-mi abdomenul, cea stângă trecea peste șoldul meu, urmând ca apoi să urce și ea. Atingerile erau atât de delicate încât de-abia le simțeam. Mâinile lui urcau atât de lent încât durea. Respiră, Amanda! Respira! Asta îmi tot repetam. Atingerile lui mă înnebuneau. Urcau încet, încet de tot. Mâna lui dreaptă mi-a cuprins sânul stâng, mângâindu-mi ușor sfârcul. Mi-am mușcat buza în timp ce cealaltă mână îmi strângea sânul drept cu putere. Mi-am închis ochii și m-am cutremurat când i-am simțit buzele mătăsoase depunând sărutări pe gâtul meu. I-am simțit respirația caldă pe ureche când mi-a i-a zis nonșalant:
-Te-am schimbat ca să pot am acces mai rapid la asta, a spus el în timp ce mi-a strâns sânul mai tare. Sau asta, a spus el în timp ce și-a coborât mâna rapid spre elasticul chiloților mei de dantelă. A tras de el apoi l-a eliberat brusc, acesta lovindu-mi pielea ușor. Era o usturime plăcută de câteva secunde. Și-a scos cealaltă mână din tricou brusc și m-a apucat cu palmele de șold și m-a dat în lateral și s-a rotit, astfel încât am ajuns să stau sub el. Aveam picioarele încă în jurul lui. Le-a dat jos și o mână îmi mângâia feminitatea prin dantelă. Sau asta, a spus el în timp ce mi-a îndepărtat materialul suficient cât să mă poată pătrunde cu un deget. Am gemut ușor.
-Oh, Amanda! Ești atât de umedă.
Am scos sunet care ar trebui să fie un chicotit. Și-a scos degetul din mine și mă apăsa pe abdomen cu mâna.
-Uita-te la mine, Amanda! mi-a spus el. M-am conformat și a continuat. Acum cred că înțelegi.
Am mormăit un fel de da, care în traducere liberă ar fi "Da, am înțeles. Te rog, continuă ce făceai." Eram dornică. Trupul firav îmi tremura.
Chris și-a luat mâna de pe mine și s-a trântit pe pat uitându-se absent la tavan. Am crezut că a pățit ceva până când i-am auzit glasul jucăuș:
-Știi că până nu o să îmi mulțumești că te-am schimbat nu mă ating de tine, da?
Mi-am dat ochii peste cap și m-am rostogolit peste el. Buzele noastre erau apropiate și i-am zis cu greu stăpânindu-mi dorința să îi mușc buza aia cărnoasă:
-Sire, vă mulțumesc că m-ați schimbat ca să sporiți plăcerea, am spus eu ca o supusă ce nu sunt.
M-am aplecat și i-am mușcat buza aia. Chris a reacționat rapid și a făcut schimb de locuri cu mine, ajungând să stau sub el. Mi-a aruncat un zâmbet malefic, ridicând un colț al gurii. Și-a ridicat sprânceana aia enervantă dar adorabilă în același timp și mi-a șoptit folosindu-și vocea răgușită:
-Iubito, eu conduc și hotărăsc ce se întâmplă aici. În acel moment mi-a apucat sânul drept într-o strânsoare dureroasă. Ai înțeles?
Am dat din cap că da, moment în care Chris mi-a zâmbit satisfăcut și m-a sărutat. În timpul ăsta mâinile lui, jucăușe ca întotdeauna, îmi mângâiau pielea. Mi-am pus mâinile în jurul gâtului lui și încercam să îl țin cât mai aproape de mine. Chris mi-a depărtat picioarele și s-a poziționat între ele. A întrerupt sărutul și a coborât cu fața aproape lipită de mine, Mi-a ridicat tricoul până sub sâni și i-am simțit mâinile pe șolduri ca niște arsuri plăcute. Mi-a îndepărtat lenjeria intimă și s-a ridicat de pe pat să își dea jos boxerii gri în care a dormit. S-a apropiat de mine și mi-a cuprins fața în palme. A intrat ușor în mine făcându-mă să îmi deschid gura și să scot un geamăt înfundat.
-Te iubesc, Amanda! mi-a zis el în timp ce mișca delicat în interiorul meu.
-Și eu, Chris! i-am țipat eu mai mult decât i-am spus, datorită plăcerii.
***
-Dă-mi și mie șamponul, i-am spus lui Chris cât timp eram în cabina de duș și ne curățam trupurile.
Chris s-a întors și am putut să îi admir spatele și umerii perfecți. S-a întors și mi-a întins șamponul cu aromă de migdale, care îmi hidrata părul cel mai bine. Când am vrut să iau șamponul din mâna lui, Chris și-a tras rapid mâna și mi-a făcut cu cealaltă mână semn să mă întorc. Mi-am dat ochii peste cap în timp ce mă întorceam și am zâmbit când i-am simțit mâinile delicate îmi spălau părul și îmi masau scalpul. Fără să îmi dau seama m-a întors și mi-a pus în mâini șampoumul lui Paul Mitchell. Am chicotit și i-am zis amuzată:
-Știi că nu ajung, da?
-A, da? Ține! Mi-a ordonat el. Am luat șamponul din mâna lui și mă uitam la el confuză.
Până să clipesc de două ori eram în brațele lui, cu picioarele în jurul mijlocului lui, lipită de perete, cu apa curgând pe noi.
-Mai bine acum? m-a întrebat el ridicând din sprânceană.
Am dat din cap și m-am concentrat pe curățatul părului lui. Mâinile lui Chris îmi susțineau picioarele în timp ce își ținea capul puțin plecat ca să pot să ajung mai ușor la părul lui. Era atât de mătăsos, des și perfect. Iubeai să îți treci mâinile prin el. M-am pierdut pe mine însămi, concentrându-mă pe spălatul părului lui. Mi-era frică să mă gândesc la lucruri care țineau de mine. Începeam să evit gândurile profunde. Nu sunt așa. Dar mi-e frică să nu mă pot opri din plâns.
***
Eram concentrată pe reflelxia mea din oglindă în timp ce îmi periam dinții. Eram îngrozită de faptul că în perioada...hmm....cum s-o descriu? Întunecată? În ceață a vieții mele? Mă rog, în acea perioadă nu îmi aduc aminte să fi pun mâna pe o periuță de dinți. Probabil din cauză că eram mai mult drogată decât trează. Încă îmi mai tremură un pic mâinile, dar încerc să ascund asta de Chris. Mi-e frică să nu mă judece. Continui să mă spăl pe dinți concentrându-mă pe mișcatul periuței. Restul gândurilor sunt periculoase.
-Amanda, ești ok? aud vocea lui Chris.
Mă întorc spre el și îmi scot periuța din gură. Îmi clătesc gura, apoi mă întorc spre el cu periuța în mână și îi zâmbesc. Speram că păream credibilă. Purta numai un prosop în jurul taliei și picături de apă îi curgeau lent pe corpul delicios. Părul îi era ud și ciufulit. Mi-am mușcat obrazul pe interior. Drace! Arată așa bine! Și e numai al meu! a spus vocea mea interioară lent, de parcă s-ar fi pierdut și ea cu mine. Cred că zâmbetul meu era foarte fals, dar i-am spus, sperând ca vocea mea să îl convingă:
-Da! De ce nu aș fi?
-Ăsta e exact genul de răspuns pe care îl au persoanele care ascund ceva. Amanda, spune-mi ce ai pățit.
-Nimic...Doar că, am continuat eu, mi-am amintit de Dawn și de zilele alea și....și...și...e greu, vocea îmi tremura deja. Pur și simplu doare să mă gândesc la asta. Aveam ochii în lacrimi.
Chris m-a luat în brațe și mi-a zis:
-Shh, iubito. Sunt aici.
Mă mângâia pe spate. Mă simțeam așa mică îmbrăcată cu un halat pufos prea mare pentru mine, pe care îl iubeam, era unul roz pal și avea buzunarele aurii, și un propos negru făcut turban pe cap. Am inspirat adânc și m-am calmat. I-am dat drumul lui Chris și m-am dus la dulăpiorul din baie. Am scos tubul cu pastile de după și am luat două. Mă îngrijora faptul că ieri nu am luat. Însă, termenul era de 24 ore și nu l-am depășit, din câte îmi amintesc. Capul mă durea un pic de grijă și m-am hotărât că nu ar fi rău să trec din nou pe anticoncepționale ca să nu mai am grija asta.
-Chris, mă gândeam ca astăzi să merg la doctor Underwood.
Chris a dat aprobator din cap. Mi-a luat mâna și m-a dus în dressing. Mi-am luat un set de lenjerie crem, o fustă înflorată albastră cu floricele albe cu o curea maro din piele, un tricou alb, simplu și cizme pâna la genunchi de piele maro deschis. Părul l-am prins într-o coadă lungă. Mi-era lene să-l mai usuc, plus că în LA în luna septembrie sunt cel puțin 20 de grade. L-am pieptănat și l-am prins în vărful capului. Cel mai probabil se va ondula coada. M-am dat cu rimel și un pic de pudră roz în obraji. Eram mult prea palidă. Chris și-a luat o pereche de blugi negri și un tricou alb în V cu un model colorat pe el din gențile de pe jos. După ce...după ce am rămas singură am strâns toate lucrurile în mai multe genți negre pe care le-am lăsat în dressing. Purta o pereche de Converși roșii. Mi-am pregătit geanta și am plecat la mall-ul lui Chris.
Pe drum Chris mi-a ținut mâna stângă într-a lui în timp ce conducea foarte relaxat printre mașini, ocolindu-le atât de lin încât nu ai zice ca eram într-un oraș aglomerat până peste cap. Ne prosteam cântând melodiile de la radio pe care le știam și schimbând postul de radio la reclame sau când ne enerva o melodie. A fost un drum destul de lung, având în vedere distanța dintre casa mea și mall-ul enorm a lui Chris. Casa mea era în Malibu Beach, în timp ce mall-ul lui Chris, Beverly Center era în Beverly Hills. Plus de asta era ora nouă dimineața, o oră în care populația LA-ului se trezește și merge la muncă. Timpul a trecut rapid și Chris a parcat din nou pe locul de handicapați din fața intrării. Paznicul l-a salutat prin de respect în timp ce Chris a venit și mi-a deschis portierea. M-a luat de mână și a închis mașina. Mall-ul abia prindea viață, parcarea umplându-se cu angajați și cumpărători. Ne plimbam de mână, cătând un loc unde să stăm, trecând pe lângă angajați politicoși care ne salutau grăbiți, cu capul în pământ. Nu dădeam mare importanță magazinelor și oamenilor. Degetele lui Chris încolocite cu ale mele fiind singurele care mă țineau agățată de realitate.
***
-Vrei zahăr? m-a întrebat Chris.
Am dat din cap în semn de negație și am băut lacomă o gură mare de cafeaua cu gust de vanilie. Eram la Starbucks, locul nostru preferat. Mâncam o briosă cu afine și mă uitam la Chris cum bea liniștit un Espresso lung și citea un ziar pe care l-am luat de la magazinul de peste drum. Eu mi-am luat Vogue și mă uitam la diverse outfituri. Am sunat-o pe ginecologul meu și am aranjat o întâlnire pentru ora 12. După ce am terminat micul dejun am mers la Chris în birou, unde eu stăteam pe covorul lui alb, pufos, în timp ce el citea diverse contracte, fiind înconjurat de un teanc de foi și dosare etichetate. Ascultam muzică la caști și stăteam cu picioarele în sus și frunzăream mai departe Vogue. La un moment dat m-am plictisit atât de tare încât mi-am lasat Iphone-ul pe revistă și m-am ridicat și am început să mă plimb prin birou. Analizam fiecare fotografie din birou. Mai mult de jumătate erau cu mine. Am zâmbit amintindu-mi de fiecare poză în parte. În majoritatea pozelor mă strâmbam sau zâmbeam ca o idioată uitându-mă la Chris. Am găsit pe perete mai multe poze mari, înfățisându-ne pe noi doi. Printre care și poza mea preferată, un selfie în care amândoi zâmbeam de parcă viața noastră se rezuma la acea clipă. M-am dus la Chris și l-am sărutat pe obraz și m-am așezat pe genunchiul lui. Și-a încolocit mâinile în jurul mijlocului meu și și-a pus capul pe umărul meu.
-Pentru ce a fost asta? m-a întrebat Chris aproape de urechea mea cu o voce joasă.
Mi-am întors capul puțin și am putut vedea că zâmbea. Mi-am întors capul la loc, admirând hărtiile de pe birou.
-Pentru că te iubesc, am spus fără să mă gândesc prea mult la răspunsul meu.
Chris respira în părul meu și printr-o mișcare bruscă dar calculată m-a ridicat de pe el și m-a tras apoi spre el, căzând în fund peste piciorele lui. M-a rotit în scaun astfel încât stăteam cu piciorele într-o parte a scaunului și Chris își ținea o mână pe piciorele mele și cealaltă pe spatele meu. Aveam buzele ușor întredeschide. Chris m-a ridicat și și-a lipit buzele de ale mele. L-am sărutat la rândul meu, prinzându-l de gât pe acest înger al plăcerii trupești. Nu știu când ne-am oprit sau cum am făcut-o dar știu că la un moment dat m-am trezit în brațele lui Chris admirându-i biroul. Atunci am văzut-o. Acea poza. O poză care mă înfățișa pe mine dormind cu un zâmbet satisfăcut pe buze și o șuviță de păr rebelă pe față. Am luat-o repede de pe birou și o învârteam pe toate părțile. Avea o ramă aurie, cu o fundiță în colțul din dreapta sus. Am zâmbit și m-am uitat în sus la Chris. Mi-a zâmbit vinovat și mi-a zis:
-Sper că nu te deranjează ca am poza asta, dar îmi amintește că te voi găsi acasă și voi putea să te țin în brațe până adorm. Și că ești a mea și numai a mea. O am pentru că te iubesc.
I-am zâmbit cald și am pus rama pe masa. I-am pus mâna pe piept, exact deasupra inimii. O simțeam bătând puternic sub tricou. Mi-am îndepărtat mâna și mi-am lipit buzele de pieptul lui. L-am ajutat să sorteze contractele expirate sau care urmau să expire în curând de cele valabile încă o bună perioadă de timp. Am dat drumul la radio și fredonam melodii în timp ce ne scufundam în hârtii. Câteva atingeri și sărutări furate completau tabloul al unei vieți normale, fericite, cu un viitor legat unul de altul.
***
12:05
Chris oprește motorul mașinii lui sport în fața clinicii. Îl pup pe obraz și îi zic:
-Du-te și caută un loc de parcare și apoi așteaptă-mă pe hol.
Chris a dat din cap și am ieșit din mașină. Am alergat pe scări și am intrat vâl-vârtej în cabinetul doctoriței mele Underwood. Am salutat-o gâfâind și m-am scuzat pentru întârziere. Ea mi-a zâmbit cald, părintesc aș putea spune. Am stat de vorba cu ea și i-am povestit prin ce am trecut. Ea m-a luat de mână și m-a dus la patul de spital. M-a consulat și între timp am mai vorbit. A fost dezamăgită când i-am zis de avort, însă mi-a zis că sunt sănătoasă și că pot să fac și alți copii când mă voi simți pregătită. Mi-a dat o rețetă și am ieșit din cabinet. Chris m-a luat de umeri și s-a uitat în ochii mei.
- Totul ok?
Am dat din cap și i-am spus că trebuie să aștept până la prima menstruație ca sa pot să îmi iau cele două pastile zilnice. Chris mi-a zâmbit malefic și m-a tras de mână până la mașină. A condus ca un maniac până la un hipermakerket, unde a intrat grăbit. Mergea cu pași mari și eu trebuia să alerg uneori ca să țin pasul cu el. Am intrat în magazin, în zona care semăna cu o farmacie, doar că te serveai singur și m-a dus la raftul cu prezervative. A luat fiecare cutie din fiecare fel posibil și s-a întors la mine amuzat.
-Chris, ce pana mea faci?
-Fac aprovizionarea. Tu? a spus el nonșalant.
- Eu nu particip la nebunia asta! am spus eu plecând.
-Amanda! Stai! Ce faci?
-Mă duc să iau ceva de mâncare. Ne vedem afară! Pup, iubire! i-am spus făcându-i cu ochiul.
Chris a zâmbit și mi-a trimis un pupic în aer.
M-am mai plimbat prin magazin și am umplut un coș de cumpărături cu de toate, de la ciocolată și chipsuri la carne de pește și pui la legume și frunze de salată. Nu mai aveam aproape nimic în casă. Am stat la o coadă enormă uitându-mă la reclamele de la televizorul de la casă. Eram plictisită. Am plătit consumația și m-am dus la mașină cu coșul. Chris nu a zis nimic și a deschis micul portbagaj. În timp ce el punea alimentele în pungi și apoi în mașină eu stăteam pe scaunul din față făcându-mi selfie-uri. Ce logodnică drăguță mai eram și eu! Am zâmbit și am băgat repede telefonul în geantă când l-am văzut pe Chris intrând în mașină. I-am zâmbit inocent însă nu am reușit să îl conving că nu am făcut nimic rău. S-a uitat sever la mine și mi-a zis întinzându-și mâna:
-Dă-mi telefonul, Amanda!
I l-am dat fără să mă uit la el. Se uita la pozele mele caraghioase și zâmbea.
-Hmmm...astă da, ăsta nu. Wow! Ăsta e chiar superb! spunea el în timp ce derula pozele mele.
Mi-a dat telefonul și mi-a spus:
-Frumoaso! Amanda mea e frumoasă!
Cum să nu topești când cineva îți spune asta? M-am uitat la el, urmărindu-l cum conducea liniștit spre casă. Ajunși aici, Chris a luat plasele și am intrat. Am lăsat cumpărăturile pe mica insulă din bucătărie când am auzit un strigăt de luptă și l-am văzut pe Chris luptându-se cu o nebună brunetă care îl ataca cu o lingură. Mi-am dat seama că e Carla. Am salutat-o și ea mi-a zis un fel de "Bună" grăbită. I-a dat drumul lui Chris însă își ținea lingura ațintită spre el.
-Cum ai putut? Cum ai putut să nu imi spui?! Cum?!
-Carla? La ce te referi?
-La pietroiu scump de pe inelul blondei! S-a întors spre mine și mi-a spus: Scuze, Amanda! Nu am vrut să sune așa. Apoi s-a întors spre Chris și a făcut doi pași spre el.
-Cum ai putut să nu îmi spui? Cum ai putut să îmi spui că vrei să te căsătorești ce ea? Cum, mă, cum?
Carla era dezamăgită, ochișori ei albaștri fiind triști și dezamăgiți. Chris se uita la ea pierdut neștiind ce să zică.
-Am aflat de la părinții tăi, care au aflat de la tatăl Amandei. Cum ai putut să nu ne spui? Chris...mă dezamăgești pe zi ce trece.
- Carla, eu...Te rog.
Carla a zâmbit un pic apoi l-am îmbrățișat pe Chris. Mă simțeam dintr-o dată în plus așa că am început să despachetez cumpărăturile. Carla a sesizat asta și i-a dat un pupic pe obraz lui Chris și i-a spus că este iertat. Nu m-a deranjat deloc afecțiunea dintre ei doi. Se comportau ca niște prieteni foarte apropiați, ca un frate și o soră. Carla a venit și m-a îmbrățisat și apoi mă întreabă dacă poate să mă ajute. I-am mulțumit și i-am zis să îmi aducă o pungă de pe masă. Fix când era cu mâna pe pungă plină de cutii cu pliculețe am urlat:
-NU! Nu punga aia!
Era prea târziu deja. Curiosă, Carla deschis punga, apoi o închide repede și o pun pe masă. Ia o altă pungă și apoi ne spune mie și lui Chris:
-O să mă prefac că nu am văzut conținutul pungii!
- Bine faci, a spus Chris în timp ce desfăcea sticele de vin și le punea pe raft.
Am desfăcut bagajele, apoi Carla a vrut să plece. I-a spus lui Chris că o să audă de ea în curând. M-a îmbrățișat și mi-a șoptit la ureche pe un ton amuzat și misterios:
-La 5 în fața la Stumptown Coffe Roasters din Downtown LA. Ai face bine să vii. Și ca Chris să nu afle că ne întâlnim.
După m-a pupat ca o soră pe obraz și a plecat grăbită din casă. I-am zâmbit lui Chris în timp ce îmi făceam un plan să mă întâlnesc cu această ființă malefică și drăguță pe nume Carla. Aveam o idee și speram să îmi reusească planul. M-a făcut curioasă bruneta asta. Începe să îmi placă din ce în ce mai mult de ea: misterioasă, isteață și amuzantă. Exact pe gustul meu.
→→→←←←
Hey, guys! Mda...iar am întârziat cu capitolul. Și nu, ăsta nu e capitolul special de 1 an de 2 Players! :)) Da, atât de în urmă sunt cu scrisul. Numai că nu am timp să scriu. Nu vreau să mă dau mare sau ceva, dar e greu e să fii la unul de la cele mai bune licee din țară. Nu îmi fac toate temele și chiar și așa nu prea am timp. Sper că mă înțelegeți. În apărarea mea vă spun că stau nopțiile uneori pâna la 4 ca să scriu. Și nu, nu întrebați cum rezist cu două ore de somn. Fără machiajul de zi cu zi ați zice că sunt moartă: cearcăne, buze crăpate, fără pic de culoare în obraji. Beau multă cafea..poate prea multă pentru vârsta mea și dorm în ore. Uneori mă deplasez ca un zombi prin școala :)))
Anyway, sper să vă placă capitolul. Am dat tot ce e mai bun în el. S-ar putea să fie greșeli. La 2 noaptea îți maii scapă, zic și eu. =)
Dedicație prințesei mele @-BubbleSophieFruity- Beib, cum să încep? Te iubesc mult mult de tot. Ești exemplul viu cum că e posibil să ai prieteni virtuali. Probabil dacă nu ar fi fost Cireșarul și Băiatul cu ocki albaștrii :)-da...stiu faza cu ocki e alta treci peste- (știm noi despre cine vorbim) nu am fi fost atât de apropiate. Am multe momente cu tine, să nu uităm de dulap și blugi :)))) Sau de nopțile când făceam mișto de acele două personaje masculine reprezentative în viața noastră cu locație și toate cele :)) Sau când făceam mișto de vocile noastre foarte "groase". Nopți întregi am stat cu tine pâna la ore imposibile și am vorbit de cele mai mari tâmpenii posibile. Ființă superbă te iubesc <3 Mi-ai fost întotdeauna alături cum ai putut și tu :3 Te ador și te iubesc enorm.