În dimineața asta m-am trezit din cauza razelor de soare ce îmi mângâie fața. Mă ridic în șezut și mă uit la ceas, nu pot să cred că m-am trezit la 7 jumate, cum am reușit? Îmi fine mă ridic și merg la baie, îmi fac rutina, mă îmbrac într-o pereche de pantaloni scurți albaștri, o bustieră alba de la Victoria's Secret, iar în picioare îmi pun adidașii mei albi.
Părul îl las liber, iar machiajul este unul simplu.
După ce mă termin cobor, vreau să intru în bucătărie dar îl văd pe terasă, lângă piscină pe Mike și merg să văd cu cine vorbește, pentru că pare agitat.
Conversația lui Mike
-Trebuie să facem ceva, eu ca eu, dar de familia mea nu îi permit să se ia...
-....
-Nu mă interesează!
-....
-Ce parte din voia să îmi răpească fetele nu înțelegi?
-....
-Cred că nu mai înțeles, suntem la fel de buni.
-....
-Nu fii fetiță că mi se mută nervii pe tine, fă ce ți-am spus!
-....
-Așa, treci la treabă, pa!
-....
Conversație încheiată
Imediat ce a terminat de vorbit am mers direct în bucătărie, nu voiam să mă vadă,dar oare cu cine a vorbit? Ce vrea să facă? Trebuie să vorbesc cu el,neapărat.
-Neața, Adile!spun eu când intru în bucătărie.
-Bună dimineața! Cum ai dormit?spune ea cu zâmbetul pe buze.
-Foarte bine, mulțumesc! Soțul meu unde este?
-Este afară, din câte am observat vorbește la telefon.
-Am înțeles, mulțumesc!spun și ies afară, mergând către soțul meu.
Când m-am apropiat și m-a observat a închis imediat, apoi s-a ridicat și mi-a așternut un sărut pe frunte.
-Bună dimineața, iubito! De ce ești trează la ora asta?mă întreabă el.
-Bună dimineața, iubitule! M-am trezit pur și simplu.
-E totul în regulă?
-Da, doar că aș vrea să te rog ceva, dacă se poate.
-Normal, iubito, ce e?
-Cine i-a trimis pe tipii ăia și de ce?
-Nu știu.spune el mutându-și privirea de la mine.
-Ba da, ai spus că rezolvi, deci ști. Ce se întâmplă?
-Nu se întâmplă nimic.a spus el.
-Uite, tocmai te-am auzit vorbind la telefon și....nu apuc să termin că mă oprește spunând pe un ton ridicat :
-Ai ascultat ce am vorbit eu la telefon?
-Da, dar fără să vreau, eu....
-Mirabela, nu mai pândi pe la uși.spune el vizibil nervos, dar nu înțeleg de ce...
-Suntem căsătoriți, nu trebuie să avem secrete.spun eu ridicând tonul.
-Suntem, dar asta nu înseamnă că nu avem dreptul la intimitate.spune el pe același ton răstit.
-Vrei intimitate?
-Da vreau, vreau să mă lași în pace și să nu te bagi în treaba asta, pentru că și așa e foarte complicată, da?spune el, îi simt îngrijorarea din glas, dar nu înțeleg de ce folosește tonul ăsta răstit și ridicat în același timp...
-Bine, descurcă-te!spun și plec de lângă el.
Îl aud cum mă strigă din spate, probabil și-a dat seama că a exagerat, dar eu nu sunt proasta lui, vrea să îl las în pace? Așa o să fac.
Urc sus la Eva și văd că și ea s-a trezit și e toată un zâmbet în dimineața asta, noroc cu ea, pentru că mă bine dispune de fiecare dată.
O ajut cu rutina ei de dimineață, după care o îmbrac într-o rochiță cu floricele, iar în picioare îi pun niște expadrile bej cu ciorăpei roz. La păr nu îi fac nimic special, îi prind doar o codiță sus, ca să nu îi intre părul în ochi.
Imediat ce terminăm coborâm și mergem direct la bucătărie, unde Mike își ia micul dejun.
-Bună dimineața, scumpete! Ce faci?spune Mike către Evuța.
-Bine,mi-e foame.spune ea în timp ce se freacă la ochi.
-Imediat e gata mâncare, frumoaso.spune Adile.
-Yeeeey.spune Eva ridicând mâinile în aer.
După ce am mâncat toți trei micul dejun, Mike se ridică și spune :
-Dragele mele eu plec. Distracție plăcută azi!spune și o pupă pe frunte pe Eva. Și să aveți grijă!spune el către mine, ridicându-mi bărbia în așa fel încât să îl pot privi în ochi, după care mă sărută apăsat.
-O să ne distrăm și o să avem și grijă, nu îți face griji.spun eu. Așa e, Eva?
-Daa.spune ea fericită, e toată un zâmbet, mă topesc uitându-mă la ea.
-Bine, atunci plec mai liniștit,pa fetelor.
-Paa.spun eu și Eva în același timp.
-Pa, Adile.spune Mike înainte de a ieși pe ușă.
-La revedere!spune ea.
*******
După plecarea lui Mike merg cu Eva la ea în cameră și începem să ne jucăm cu jucăriile ei.
*******
Ne jucăm de ceva timp, dar dintr-o dată am început să mă gândesc la Mike și mă gândesc să îi fac o surpriză și să îi duc prânzul, să îl mâncăm împreună. E o idee bună, însă îmi este teamă să o las pe Eva singura cu Adile, dacă se întorc gorilele alea? Hm....o să îl sun pe Vlad.
-Mami, stai doua secunde ca să sun pe cineva, da?îi spun Evei dându-i păpușa din mana mea.
-Da mami.spune ea.
Call
-Alo? Vlad?spun eu.
-Da, Mira. E totul bine?spune el.
-Da, voiam să te rog ceva,esti acasă?
-Da, abia am ieșit din duș, de ce?
-Păi voiam să văd dacă poți sta o ora sau două cu Eva, adică va fi și Adile aici,dar dacă se întorc ăia din parc, Adile, nu le va face față.
-Da, sigur, vin în 5 minute.
-Serios? Mulțumesc mult!
-Nu ai pentru ce, nu am treaba azi, de ce să nu te ajut?
-Chiar îți mulțumesc, rămân datoare.
-Nu-i nevoie. Ne vedem când ajung.
-OK, pa.
-Pa.
Call eded
După ce am închis apelul am mers la Eva și am luat-o jos cu tot cu jucăriile ei, iar în timp ce ea se joaca eu și Adile pregătim prânzul pentru mine și Mike,niște paste dilicioase.
*****
Imediat ce am terminat de aranjat pastele în casolete am auzit soneria.
Am mers spre ușă, am deschis-o și în spatele ei se afla Vlad.
-Hei, ce faci?spun și îl îmbrățișez.
-Hei, bine voi?spune el.
-Foarte bine. Intră, te rog!
-Șii... Unde pleci?
-Mă duc până la Mike la firmă.
-E ceva nelalocul lui?
-Aa...nu, vreau să îi fac o mică surpriză.
-Am înțeles, foarte frumos.
-Da. Tu nu trebuie să îți faci griji cu Eva, Adile știe ce, când și cum trebuie să facă cu Eva, doar ai grija de ea.
-Am înțeles ideea. O să fim bine.
-OK, am încredere. Pa Evuța, mami se întoarce repede, da?spun și o pup pe ambii obrăjori.
-Da mami.spune ea zâmbind.
-Pa Vlad, pa Adile.
-Pa.spune Vlad.
-La revedere!spune și Adile.
Le fac cu mana și ies din casă, mă urc în mașină și pornesc spre firma soțului meu.
******
Ajunsă în fața firmei, îl văd pe Mike cum se urcă într-o mașină și pornește spre undeva, așa că îl urmăresc.
******
Peste puțin timp, ajunge într-un loc dubios, cu o grămadă de bărbați bine făcuți și dubioși, parchez mașina și pornesc pe urmele lui sperând că nu o să dau de bănuit nimic, nimănui și îmi iese, până când.....
-Bună ziua!spune cineva din spatele meu.
-Bună ziua, eu sunt.....vreau să spun în trecere, dar tipul masiv din fața mea mă întrerupe și spune :
-Doamna Wesley, da știu...
-Poftim?
-Am spus ceva greșit?
-De unde ști?
-Că am spus ceva greșit? După fața dumneavoastră.
-Ce? Nu... De unde îmi ști numele de familie?
-Pentru că sunteți soția domnului Wesley.
-OK, să zicem că sunt mulțumită de răspuns, soțul meu unde este?
-Probabil la el în birou, acolo merg și eu.
-Ce e locul ăsta?
-Cred că soțul dumneavoastră ar trebui să vă spună, nu eu.
-Bine, crezi că mă poți conduce către biroul soțului meu?
-Sigur. Urmați-mă!
Am mers după tipul masiv până în fața unei uși, tipul bate la ușă și când aude un intră, deschide ușa.
-Haide Eduard, ai întârziat.
-Scuze șefu, dar am găsit pe cineva pe drum care vrea să vă vadă.
-Cine?spune Mike curios.
-Pe soția dumneavoastră.spune tipul și se dă din ușă, iar când a auzit și m-a văzut a făcut ochii mari.
-Mira? Ce cauți aici? Intră!spune el și vine spre mine. Eduard lasă-ne, te chem eu după, bine?
-Da, șefu!spune tipul și pleacă.
După ce tipul a închis ușa în urma lui, Mike s-a uitat la mine și s-a apropiat mai tare.
-Mira? Cum ai ajuns aici?spune el calm.
-Păi...... am venit la tine la firmă și imediat cum am ajuns plecai, așa că am mers după tine ca să văd ce faci și am ajuns aici. Ce e locul ăsta?
-Mira, ce ți-am spus eu azi de dimineață despre intimitate și despre anumite limite...spune el și deși o spune calm mă rănește tare.
-Mike și eu ți-am zis azi că suntem căsătoriți, nu ar trebui să avem secrete.
-Unele secrete ajută.
-Ăsta la ce ajută?
-Mă ajută să vă protejez.
-De cine? Sau de ce?
-Nu e treaba ta, Mira. Întoarce-te acasă și fă ce trebuie să faci..
-Adică?
-Adică ai grijă de Eva și să nu te mai bagi în treburile mele.
-Care sunt treburile tale? Locul ăsta?
-Da, Mira, locul ăsta.
-Ce e locul ăsta? Ce faci aici?
-Ajunge cu întrebările, da? Mergi acasă și lasă-mă să mă ocup de cine s-a luat de voi ieri.
-Mike, te pot ajuta, o putem face și împreună.
-Mira, ți-am zis să te duci a acasă.spune el răstit ridicând totul.
-Cum poți fi atât de idiot de fiecare dată? Chiar nu îți dai seama cât mă rănești vorbindu-mi așa?
-Mira, ți-am zis frumos prima dată, tu ești încăpățânată.spune răstit.
-Nu sunt încăpățânată pentru că vreau să te ajut și să îți fiu aproape.
-Nu ai cu ce Mira, înțelege odată că aici nu e de joacă și nu ai cu ce să mă ajuți, decât stând acasă cu Eva.
-OK, cum vrei!spun și merg spre ușă fără să mai zic nimic.
-Mira, stai, nu pleca supărată, îmi pare rău, știu că sunt un nesimțit, dar vreau să fiți bine amândouă.spune Mike venind spre mine și întorcându-mă cu fața spre el.
-Știu, Mike. Îmi pare rău că îți îngreunez treaba.spun și las capul în jos.
-Nu îmi îngreunezi treaba.spune el și îmi ridica capul. Vrei doar să mă ajuți, doar că e mai complicat,stând cu Eva acasă mă ajuți enorm.
-Bine,atunci merg acasă și stau cu Eva.
-Mulțumesc că înțelegi iubito,ai grija cum conduci.Te iubesc!spune și mă sărută apăsat.
-Te rog să ai grijă. Și eu te iubesc mult!spun și îl îmbrățișez.
-Pa iubito!
-Pa iubitule!
Dau să ies, dar Mike mă oprește:
-Iubito....
-Da?
-Dacă îl vezi pe Eduard, tipul care te-a adus, spune-i să urce.
-Bine.spun și ies.
Cobor și îl văd pe Eduard vorbind cu doi tipi, așa că îl bat pe umăr, îi spun că soțul meu îl așteaptă și plec.
*****
Ajunsă acasă, intru pe ușă și îi văd pe Vlad și Eva jucându-se,când Eva mă vede vine direct la mine în brațe strigând "Mami, mami".
-Bună, bine ai ajuns!spune Vlad.
-Bună, bine v-am găsit!spun eu și o sărut pe Eva pe obraji.
-Cum a mers?
-Binișor.
-Doar atât?
-Cam da, dar nu contează, ceea ce contează e că s-a terminat bine.
-Așa e. Eu o să plec, am niște treabă.
-OK,spor la treabă.spun eu și merg cu Eva spre canapea unde o pun jos.
-Mulțumesc. Apropo...
-Da...
-Crezi că aș putea avea și eu cheia de la ușă? În cazul în care o să trebuiască sau nu știu...
-Ămm.....da,cred că da. Dar să fac copie, ți-o dau mâine, e bine?
-Da, e perfect. Pa.
-Pa.spun și zâmbesc, dar după ce iese pe ușă mă încrunt puțin, de ce vrea cheia de la ușă? Doamne, devin prea paranoică.
Merg spre ușă o încui, merg și la ușa de la terasă și la cea de la bucătărie și le încui, nu știu cum de sunt descuiate, merg spre Adile și o întreb :
-Adile? Ai descuiat tu ușile?
-Nu, dar l-am văzut pe Vlad prin jurul lor când stăteam cu Eva.
-Serios?
-Da, poate a vrut să iasă afară.
-A ieșit? Sau doar le-a descuiat?
-Păi nu l-am văzut afară. Îl bănuiești de ceva?
-Aa...nu,sau nu știu... Cred că am devenit prea paranoică.
-Cine știe, mie mi s-a părut dubios azi.
-Adică?
-Adică vorbea la telefon și când m-a văzut, a închis brusc.
-A vorbit de față cu Eva?
-Da.
-OK, atunci să vedem ce a auzit Eva.
-Este prea mică să fii înțeles ceva.
-Da, dar este destul de mare să vorbească și să audă.
-Ai dreptate.spune Adile zâmbind.
Mergem la Eva care se joacă și ne așezăm lângă ea,Adile pe un fotoliu, iar eu pe canapea lângă ea.
-Mami? Cum a fost azi cu Vlad?intru eu în conversație cu micuța mea.
-A fost bine, ne-am jucat.spune ea atentă la jucăriile ei.
-A vorbit și la telefon?
-Da.
-Și îți mai aduci aminte ce?
-Nu.
-Nimic?
-Ba da, a zis : "Șeful Sam e acolo?".cand am auzit ce a zis Eva,am simțit că mi se taie răsuflarea.
Eu îl știu pe Sam și dacă e aceeași persoană nu e de bine, e un mafiot, printre cei mai duri de pe aici. Am fost în mafia lui până când m-am rănit. Am avut o misiune mai grea și deși am dus-o la capăt am ieșit de acolo cu un cuțit drept în mână,asta s-a întâmplat la 19 ani și de atunci am renunțat, dar Sam nu a fost de acord, în schimb nu a avut ce face pentru că știa că nu mai pot avea misiuni cel puțin 6 luni din câte a spus doctorul, așa că nu și-a mai bătut capul și m-a lăsat în pace pentru ceva timp,când a revenit m-am mobilizat cu oameni puternici și l-am făcut să înțeleagă că nu o să mă mai întorc niciodată acolo jos unde eram, adică la cheremul lui. Nu știu ce e cu el acum. Oare el i-a pus pe ăia pe urma noastră? Mike îl cunoaște? Ceea ce are el în locul ăla, e mafia lui? Off..... Prea multe întrebări...
-Mira?Mira, mai ești aici?mă scoate din gândurile mele Adile.
-Ăm...da,sunt aici.spun uitându-mă la Eva.
-Ești bine?spune Adile din nou.
-Da, mă gândeam la ceva.
-OK, vrei ceva de băut sau ceva?
-Adu-mi un ceai de tei te rog, să mă mai liniștesc.
-Bine, acum vin.spune ea și merge în bucătărie.
-Iubita? Ai mai auzit ceva?o întreb eu pe Eva.
-Ăă...da,a spus: "O să fac rost de cheie șefu, nu vă faceți griji".spune Eva uitându-se la mine,eu zâmbesc, înțeleg că e grav, dar Eva încercând să îi imite vocea lui Vlad, e foarte haioasă.
-Bine mami, s-a comportat frumos cu tine?
-Da, a zis că într-o zi o să vină și o să mă ducă într-un loc plin de jucării.spune Eva, iar eu rămân cu gura căscată, nu pot să cred, dacă Vlad chiar ne vrea răul de ce ne-a ajutat pana acum? Ca să prinzi încredere în el, idioato, cum de ieșea el la alergat fix atunci, fix pe partea aia a parcului și fix în blugi? Nu pot să cred că nu am remarcat asta până acum, Vlad era în blugi. Deci nu cred cât de proastă sunt și câtă încredere îmi pun în oameni. Trebuie să vorbesc urgent cu Mike.
-Mami? Ești bine?spune Eva punându-mi mâna ei mică pe obraz.
-Da, mami.spun și îi zâmbesc. Mami? Pot să te rog ceva?
-Da.
-Dacă vreodată Vlad vrea să mergeți undeva, să nu te duci cu el, da?
-De ce?
-Pentru că el nu îți vrea binele.
-Nu?
-Nu,el vrea să te ia de langa mami și de lângă tati.
-Nu vreau să mă ia.
-Nu te ia dacă nu te duci.
-Nu mă duc.
-Așa mami.spun și îi sărut obrajii..
-Ți-am adus Ceaiul.spune Adile punându-mi ceaiul pe masă.
-Mulțumesc!spun eu și zâmbesc.
******
În timp ce îmi beau ceaiul, mă uit cu Eva la desene.
Peste ceva timp apare și Mike care vine și ne sărută și pe mine și pe Eva, pe cea mică pe frunte, iar pe mine pe buze..
******
După ce am culcat-o pe Eva, am coborât să văd unde e Mike, deoarece la noi în dormitor nu e.
Merg la el în birou și vorbește la telefon, când mă vede închide.
-Da Mira, e totul în regulă?spune el speriat.
-Defapt, nu....spun eu.
-Ce s-a întâmplat?întreabă el panicat.
-Păi... Mai ști când am venit cu Vlad acasă și ți-am zis că ne-a ajutat în parc?
-Daaa....și?
-Ai observat cum era îmbrăcat?
-Da, într-o pereche de blugi și în tricou parcă , de ce?
-Pentru că el mie mi-a spus că a ieșit în parc la alergat, cum de a ieșit să alerge în blugi? Fix la ora aia, fix în partea aia a parcului pe care nu sunt blocuri.
-Ce vrei să insinuezi?
-Nu am terminat... Azi ști că l-am lăsat cu Eva...
-Nu, nu știam.
-Am uitat să îți spun, oricum, l-am lăsat ca să nu se întâmple nimic, dar când m-am întors ușile din spate erau descuiate, deși eu le-am încuiat înainte să plec, iar când am fost să o întreb pe Adile mi-a spus că nu a ieșit pe acolo deloc și că Vlad s-a plimbat pe acolo. A zis că i s-a părut dubios, mai ales atunci când el vorbea la telefon, iar la vederea ei a închis repede.
-Crezi că el are vreo treabă cu răpirea?
-Nu eram sigură din detaliile alea, dar după ce am vorbit cu Eva, da...
-Ce a zis Eva?
-Am întrebat-o dacă își aduce aminte de conversația lui Vlad la telefon și a zis că a pomenit de șeful lui Sam și că va face rost de chei..
-Care chei?
-Înainte să plece mi-a cerut cheile de la casa noastră, deci bănuiesc că ale casei.
-Nu pot sa cred..
-Nici mie, dacă e vorba de Sam înseamnă că e de rău.
-De unde îl ști pe Sam?
-E o poveste mai lungă, din intimitatea mea.spun făcând referire la ceea ce îmi tot spune el. Dar tu? Îl cunoști?
-Da, am lucrat pentru el. Cred că e timpul să îți povestesc ceva....spune el, dar când să înceapă s-a auzit o bubuitură puternică.....
Am ieșit în fugă din birou și ...........
🤐🤐🤐🤐🤐🤐🤐🤐🤐🤐🤐🤐🤐🤐
Sper că vă place cartea până în punctul ăsta și sper de asemenea să vă placă în continuare. Vă mulțumesc pentru toată susținerea!❤️❤️