Bună, sunt Mara și am 14 ani. Prietena mea cea mai buna e Cristina, iar crush-ul meu e Ștefan, care presupun ca nu ma place.
Azi e vineri, și după cum știți e zi de școală. Of, cât sa mai suport chinul ăsta?
Intru în clasa și îmi aștept prietena (Cristina) ca în fiecare dimineață.
Îmi las rucsacul agățat de spătarul scaunului și ies punțin pe hol. Ma uit în gol pe geam.
Ș:Se pare ca cineva e tristă!
El e Ștefan, crush-ul meu.
M:Mda, sigur!
Ș:Morocănoaso!
M:Marș!
Chiar nu știu ce am văzut la el!
M:Off..
C:Iar ai deschis gura fără sa gândești, corect?
M:De unde știi?
C:Te cunosc prea bine în cât sa știu ce gândești și cum gândești!
M:Cristina, uneori nu e bine sa citești mințile oamenilor!
C:Uite care e faza! Am găsit o cale da a afla dacă Ștefan te place!
M:Serios! Zi odată, ce te uiți la mine!
C:II zic io lu Ștefan ca îl placi, și vedem cum reacționează.
M:Ți am mai zis ca ești un geniu?
C:Da, acum 2 planuri d-ale tale eșuate.
M:În fine, după ore încercăm ideea ta.
Cristina mereu m a ajutat în momente grele. Chiar dacă ea nu are crush, pentru ca ultimul i a frânt inima, ma ajuta sa aflu adevărul legat de Ștefan.
*După ore*
Yasss! În sfârșit pot sa îmi dau seama dacă ma place!
*Convorbire prin mesaje între Ștefan și Cristina:*
C:Auzi, Ștefan..
Ș:Zi, ce vrei!
C:Mara te place, dar e timida și nu ți spune. Tu o placi?
Ș:Nu! Ești nebuna?!
Când i am văzut răspunsul, m am lăsat pe ușa dulapului din camera mea, și plâng...