H A N E U L
Mino.
Imaginea sa stând în acel colț și intervenind câteva secunde mai târziu. Acum îmi aduc aminte de el, de zâmbetul său și de promisiunea că avea sa liciteze pentru mine.
— Iubito, ce ar fi să-mi torni ceai?
Întreabă brunetul și întinde ceașca spre mine. Am aprobat din cap și m-am întins după ceainic apoi i-am turat în ceașcă.
Mi-a zâmbit, iar eu am aprobat din nou din cap și îmi arunc privirea și spre ceilalți invitați. Par că se distrează, iar fetele par că nu se mai satură de atenția lor.
Mana brunetului se plimba pe coapsa mea, deși eu ii îndepărtasem mana pentru a treia oară.
E doar o seară, zâmbește, râzi și termină totul cât mai repede și mai liniștit.
— Cum se face că Mino are o fată atât de frumoasă?
Întreabă un băiat din drepta lui Mino, apoi râde în timp ce mâna lui alunecă lent pe gâtul blondei de lângă el. Îi prinde bărbia și o ridică în sus, începe să îi analizeze trăsăturile fetei apoi îi dă drumul ca și cum nu s-a întâmplat nimic.
Blonda înghite în sec și toarnă ceai în ceașcă.
— Da, sunt frumoase și fetele noastre, dar nu se compară cu ea. răspunde același băiat.
— Yoon, Yoon, Yoon. începe brunetul trăgând-ma în brațele sale cu totul. De câte fete ești tu înconjurat? De două. Greșesc?
— Nu, dar nu are legătură.
— Aigoo! După ce că eu sunt în dezavantaj pentru că am doar o fată, nu era normal ca ea să fie cea mai frumoasă?
— Yoon, doar lasă așa.
Răspunde un șaten ce stătea lângă acest Yoon. Șatenul își soarbe ceaiul apoi își ridică somnoros ochii spre cei doi.
— În loc să îi mulțumești că ne-a adus în seara asta aici, îi ceri explicații?
— Nerecunoscator ca întotdeauna, Jinu.
Băieții au început să se certe sub forma unei glume pe acestă tema, iar eu doar stăteau lângă Mino, torn ceai și îmi mai dau ochii peste cap, subtil, de fiecare dacă când le aud prostiile ce le ies le gură.
Oare mai au de gând să stea mult pe aici?
Mino pune mâna pe o sticluța verde de pe lasa și își toarnă în ceașca goală și își întoarce privirea spre mine, zâmbind.
— Iubito?
Întreabă cu o voce joasă și eu am înțeles imediat că vrea să îi torn din nou ceai în ceașcă.
Ar trebui să facă asta singur dacă tot poate să-și întindă mâna după acea sticlă.
Un miros de alcool mi-a invadat nările în momentul în care brunetul a ridicat ceașca și a dus-o la gura, sorbind din ea.
Nu pot să cred că au început să combine alcoolul cu ceai!
Puteau foarte bine să meargă într-un bar și să-l închirieze decât să vina aici.
Ușile de lemn se deschid din nou și Jessi intra pentru a doua oară în cameră, de data asta însoțită de două fete cu rochii asemănătoare cu a mea. Le face semn din mână, iar acestea vin spre Mino, se așează lângă el, iar una dintre cele două ii masează umerii și cealaltă ii reumple ceașca cu ceai.
— Jessi, încep să cred că vrei să-ți deschizi o afacere și ai nevoie de susținere. Chiar mă răsfeți în seara asta! spune brunetul și mă trage mai aproape.
— Scumpule, Albinele Glonț sunt cea mai bună bandă care m-ar putea proteja. Niciodată nu voi fi o trădătoare! spune blonda și zâmbește larg. Din păcate trebuie să ți-o răpesc pe Haneul.
Bloanda face imediat celebrul ei semn, însă când încerc să mă ridic mâna brunetului se încolăcește in jurul meu asemena unui șarpe.
— Ya! Ce prostie mai e și asta?
— Haneul e doar pentru prima parte a serii, pentru a doua parte ți le-am adus pe Yoora și SungJa.
— Cât vrei? întreabă brunetul serios.
— Fidelitatea ta m-a mulțumit întotdeauna și nu voi cere mai mult. răspunde blonda și face o scurtă plecăciune. Haneul, haide.
— Zi-mi cât vrei ca să o lași aici toată seara!
— Îmi pare rău, lider al Panterelor de Fum, dar nu există vreun preț. Nici măcar nu trebuia să vină în seara asta aici, dar știind ca ești un client prețios am vrut sa te răsplătesc.
— Și acum îmi iei răsplata? Vrei să mă întristezi?
— Dacă ți-aș spune că ea e sora unuia dintre Albinele Glonț, te-ai mai întrista?
În camera s-a făcut liniște, iar strânsoarea lui Mino a devenit și mai puternică. Simțeam cum nu mai circulă, iar oasele se fisurează cu încetinitorul.
Nu știu ce au făcut băieții sau în ce afaceri concurează, dar îmi pot da seama că nu îi are prea mult la inimă.
— Care dintre ei? întreabă cu privirea ațintită asupra blondei. Să fie Suga?
— Deja am vorbit în plus. spune blonda calmă. Te rog să îi dai drumul și să vă continuați seara.
— Aish, mereu faci câte-o boacănă, nu? întreabă brunetul privindu-mă. O să mă întorc după tine în curând. Nu-mi vei duce dorul.
M-a eliberat din strânsoarea sa și le-a îndepărtat pe fete din jurul lui. A aruncat ceașca în spatele lui, acesta făcându-se cioburi la impactul cu podeaua. A luat acea sticlă de pe masă și a început să bea lichidul din sticlă.
M-am îndepărtat repede de brunet înainte ca acesta să se regândească și să înceapă altă discuție contradictorie cu Jessi.
Am ieșit din sală, iar Jessi a închis ușile masive în urma ei și a trecut pe lângă mine ca și cum nimic nu s-a întâmplat.
— Stai! am spus înainte ca blonda să se îndepărteze prea mult. De ce i-ai spus cine sunt? Nu vei avea probleme? Nu o să am probleme?
— Mino poate să fie un hoț priceput și să învârtă secrete pe degete ca și cum ar fi niște inele largi. îmi spune privind peste umăr ca să se uite în ochii mei. Dar este loial precum un câine bine dresat. Știe că informația asta nu mi-ar aduce doar mie probleme, ci și lui. Poate că Albinele Glonț sunt o bandă abia formată, dar devin din ce în ce mai influenți, pe când Mino și banda lui trebuie să se ridice din mocirla în care au căzut de atâția ani. Nu ar intra în război cu ei, cel puțin nu acum. blonda începe sar zâmbească. Așa că suntem în siguranță! Poți să mergi să te schimbi și să-l ajuți pe Dean în seara asta.
O să dureze ceva timp să procesez bine informația asta.
Am oftat și am urcat scările. Am intrat în camera mea apoi m-am schimbat în niște haine care nu sunt atât de prețioase ca cele de mai devreme. M-am îmbrăcat cu blugi și o cămașă neagra pentru că sunt destul de sigură că Dean o să mă pună să stau cu el în acel bar.
După ce m-am îmbrăcat am ieșit din cameră, am coborât scările și am început să-l caut pe Dean. Negăsindu-l la recepție am deschis ușa de la acel bar și l-am găsit pe Dean acolo, singur printre pahare și diferite sticle.
— Nu trebuia să fi în alt loc?
— Jessi a spus că sunt doar pentru prima parte. am spus în timp ce închideam ușa după mine. Acum sunt aici să te ajut.
— Vino pe partea asta înainte să vină vreun client.
I-am urmat sfatul brunetului și în câteva secunde am fost lângă el. Imediat m-am trezit în fața chiuvetei plină de pahare.
— Atât de mulți oameni au venit? întreb surprinsă. Bărbații chiar sunt disperați.
— Adevărat. spune brunetul ștergând grijuliu tejgheaua. Însă nici voi nu sunteți mai prejos, ca de fiecare data. degetul lui Dean se așează pe marginea paharului din mână mea. Sau noi, niște bărbați disperați, am început să ne dăm cu ruj rosu?
M-am uitat imediat și am constatat șocată că are dreptate. Mi-am mutat privirea și pe alte pahare din chiuvetă, am obervat imediat și alte pahare ce erau murdare de ruj.
— Unele femei chiar sunt puternice, iar altele sunt atât de puternice încât nu vor să fie dominate de bărbați. spune Dean întorcându-se spre mine. În niciun fel.
— Asta e perspectiva ta. spun și dau drumul apei, ușor rece, să curgă peste pahare. Nu e vorba de o ambiție, ci de ce iubești cu adevărat. Într-adevăr, există numeroase femei puternice, dar asta nu ține de cât de sus vrei să te ridici. Asta nu e ceva ce poți controla.
— Gura mică!
Șuieră Dean imediat când aude clopoțelul ușii lovindu-se și făcând un zgomot plăcut în cameră.
Își face apariția un domn în vârstă îmbrăcat foarte elegant și cu o pălărie în cap. Omul își scoate pălăria și încuviințeaza spre noi în semn de salut.
Bărbatul grizonat se așează pe unul dintre cele cinci scaune și își așează pălăria pe scaunul din dreapta sa.
Brunetul îi toarnă două degete de whisky și i-l așează în față bărbatului ce a sosit de câteva secunde.
Voiam să-l întreb pe Dean de unde știe ce vrea, dar o să presupun că acest om vine destul de regulat din moment ce brunetul de lângă mine îi știe obiceiul.
M-am încruntat pentru câteva secunde când Dean a așezat și o scrumieră alături de pahar, dar m-am întors la paharele mele pline de ruj.
În mai puțin de zece minute bărbatul și-a băut paharul și a fumat două țigări.
Bărbatul s-a ridicat de pe scaun, și-a luat pălăria și, înainte să și-o așeze peste pletele decolorate de vreme, ne-a salutat din nou precum a făcut când a venit doar că de acesta dată era un rămas bun.
După ce bărbatul a părăsit camera m-am întors imediat spre Dean. Brunetul și-a fluturat lent genele, părând ușor plictisit ca și cum știe ce o să urmeze.
— Ți se pare grețos, nu? întreabă brunetul luând paharul. Un om la vârsta sa trebuie să-și crească nepoții, nu să frecventeze asemena locuri. Greșesc?
— Ai perfectă dreptate. spun imediat. Mi-ai ghicit foarte bine gândurile.
— Lasă-mă să-ți arat ce persoană oribilă ești.
Spune brunetul rânjind către mine și se așează pe o ladă răsturnată de lângă raft. Asemena bărbatului ce a fost aici mai devreme, Dean își scoate pachetul de țigări și își aprinde una.
Trage două fumuri înainte să tragă aer curat în piept și să mă privească.
— El chiar își creste nepoții. îmi spune și plescăie din gură. Mica SooMi care este la grădiniță, ChinMae deja a crescut și intră la liceu anul asta, iar JaeHwa este cea mai mare, a terminat de mult liceul. brunetul mai trage două fumuri apoi își linge lent buzele uscate. Nepoata cea mare a domnului Nam lucrează într-o cameră nici prea mare, dar nici prea mică la primul etaj într-o fostă clădire de birouri. Fosta clădire de birouri este acum un hotel, iar camera nici prea mică, nici prea mare de la primul ejat este aici. Nepoata cea mare și cea mai frumoasă a domnului Nam lucrează pentru Jessi. Domnul Nam o vizitează cel puțin o dată pe săptămână, iar pentru prețul corect poate să petreacă destul timp cu ea cât sae afle dacă e bine.
— De ce face asta? am întrebat înghițind în sec. Nu merge acasă?
— Le oferim angajatelor condiții excelente! începe Dean și își folosește mâna în care se afla țigara ca să gesticuleze. Se pare că ceea ce îi oferim nepoatei sale este mult mai bun decât ce are acasă. Ea trebuie să rămână aici și să-și țină frații în școală.
— E îngrozitor! spun șocată și mă sprijin de chiuvetă. Oribil!
— Un sinonim perfect pentru viață. mă aprobă brunetul și își presează țigara de podea.
— De unde știi toate astea?
— După ce a venit aici foarte des timp de o săptămână cu aceleași obiceiuri și fără să spună ceva, m-am simțit obligat să spun eu ceva.
— Incredibil, tu?! am spus ironică, iar brunetul doar a dat din mână ca și cum îmi îndepărta cuvintele. Continuă.
— Chiar avea nevoie de cineva care să-l asculte, iar eu am picat la fix. În doar o oră mi-a spus tot ce îi încarca sufletul.
— A simțit că tu n-ai unul și s-a gândit să ți-l umple cu al său.
— Posibil.
_____________________________________________
#StelePeCer