M-am urcat pe motor. Până acum am mers pe motoare cu putere de până în 600cc.
Ryan mi-a oferit o cască și geaca lui de motociclist.
-Îți va fi frig, a zis el în timp ce îsi punea casca.
-Mersi, am zis eu îmbrăcând geaca.
Am fost învăluită de un miros puternic, bărbătesc. Nu știu ce parfum folosea, dar nu era nici fresh, nici dulce. Era un parfum perfect. S-a urcat în fața mea și a pornit bestia. I-a turat motorul de câteva ori. Și-a ridicat brațele și și-a ridicat viziera.
-Știi că va trebui să te ții, da? s-a auzit el printre turațiile motorului.
M-am conformat, punându-mi mâinile pe talia lui, care era extrem de bine lucrată.
Kaira, pentru numele lui Dumnezeu!
A plecat în trombă. La cum mergea, mai avea puțin și se izbea de ceva. Nu îmi era frică de motor, îmi era frică de experiența lui Ryan. Ajunsesem la două sute de kilometrii pe oră, când m-am trezit pe autostradă. Am oprit într-o parcare ce avea și o benzinărie. S-a dat jos de pe motor, eu urmându-l. Am făcut plinul motorului și am mers să luăm și ceva de ronțăit.
-Kaira, ai mai condus vreodată un motor? a întrebat el zâmbind.
-Normal, am un Yamaha YZF-R125 acasă.
-Ca să îmi cer scuze pentru că te-am judecat greșit, te las să conduci, a zis el ridicându-mă de talie și punându-mă pe locul din față al motorului.
-Vorbești serios? am zis sperând să nu fie vreo glumă proastă
-Să te văd, Larsen, a zis el, urcându-se în spatele meu și prinzându-mi talia.
De unde îmi știe numele de familie?
Am pornit bestia și am turat-o puțin înainte de a pleca întorcând câteva capete. Am zâmbit mulțumită când acul arăta o sută nouăzeci de kilometrii pe oră.