Este....
______________________________________
Aiden ... iar alături de el Eliot și Ally.Aiden se uită trist la mine.Mda...poate pentru ce s-a întâmplat la școală . Mă uit în ochii lui și mai observ ură.Se pare că e pentru Kevin.Dar stai...
Atunci realizez că (,) Kevin mă ținea de talie.Mă desprind de el , apoi îl aud pe Eliot.
Eliot:
- Unde e mama?Cum se simte? Ce s-a întâmplat?Cine e de vină?*spune nervos și trist*
Eu:
-Ușor...
1.E în operație.
2.Nu știu,nu mi-au spus nimic doctorii...
3.I-au intrat niște cioburi în organe.
4.Oarecum eu...*spun,apoi mă uit la podea...puteam să jur că în acel moment podeaua e cel mai captivant lucru*
Eliot:
-POFTIM?
Spune aproape țipând...pe față lui se putea citi:
-uimire
-confuzie
Și tristețe.
Eliot:
-Cum s-a întâmplat ?
Spune pe același ton.
Eu:
-Păi am spart niște vaze de nervi și mama cobora pe scări și a alunecat ,podeaua fiind udă...și s-a rostogolit prin cioburi.
Eliot:
-POFTIM?Din cauza nervilor tăi mama e în spital.Ce dracu te apucă? NU TE MAI RECUNOSC.IAR DACĂ MAI CONTINUII AȘA ,VOI UITA CĂ SUNTEM FRAȚI.
Atunci simțeam cum cerul îmi pică în cap.Îmi vine să plâng...nu ,nu vreau să plâng în fața lui .Dar nu pot.Așa că (,) din greșeală vărs o lacrimă.
Kevin:
-Te țipi la ea!O ameninți!O judeci!Dar toate astea fără să ști motivul !Știi de ce a spart vazele?ȘTII MĂ?*spune țipând*
Eliot dă negativ din cap...
Kevin:
-Îți spun eu ... din cauza lui ăsta mă.
Spune și arată către Aiden.
Kevin:
-S-a săturat să fie doar un pion,vrea să fie ceva bun...iar tu în loc să o sprijini ,că mna ești fratele mai mare...tu o demoralizezi .Și...
Eu:
-Kevin,taci.Oricum e prea târziu .Și pentru mine și pentru ei .
Spun și apoi fug spre casă.
După 2 săptămâni.
Au trecut 2 săptămâni de când nu am mai mers la liceu,nu am ieșit din camera mea și mai ales:NU AM SOCIALIZAT.Mama e acasă.Și-a revenit.Dar de atunci mă simt vinovată.Singurul mod prin care am vorbit cu mama a fost zidul ce ne stă în loc pentru a ne vedea.Și atunci când vorbeam cu ea ,dacă schimbam vreo 2 vorbe.
Kevin îmi trimite mesaje ,dar în zadar.Acum telefonul e închis și undeva departe de mine.De când sunt închisă aici,Am realizat multe lucruri .M-am gândit la viitor... și am hotărât să mă mut.Asta e singura opțiune pentru a trece peste.
Dintr-o dată...