După cum cred că v-ați dat seama din titlu, Chris o să se întâlnească cu Jessica. Un mic sfat pentru cei sentimentali: luați-vă șervețelele! :(
Limuzina a oprit în fața unei porți mari, în cartierul cel mai select de vile. Cu un mic cling, porțile s-au deschis automat și noi am înaintat pe o alee lungă, de-o parte și de alta fiind copaci înalți, dând un aer misterios casei. Am scos un Wow! când am văzut conacul din fața mea. Era enorm și părea scump. Scuzați-mi gândul materialist, însă Chris chiar nu ducea lipsă de bani. O fântână frumos sculptată, înfățișând niște sirene, completa imaginea unui fost palat victorian. Ok, nu că aș fi eu săracă sau ceva, doar că deja mă simt ca o țărancă, îmbrăcată într-o rochie de la Prada și pantofi cu toc Jimmy Choo. În mod cert o să fac o impresie proastă. Habar nu cum ar trebui să vorbesc. Cum să mă port. Oare o să mâncăm la masă imensă, departe unul de celălalt și farfurii cu multe tacâmuri? Oare ce va crede mama lui Chris despre mine? Dar tatăl lui? Oh, Doamne! Trebuie să merg la cumpărături! Mă simt săracă. Mă uit la Carla și o văd îmbrăcată cu niște blugi și un tricou. Mă liniștesc puțin. Mă uit la Chris, care, probabil văzând cât de agitată eram, mi-a zâmbit încurajator. Chris purta doar un tricou negru, o pereche de blugi și Conversi negri. Cred că am răsuflat ușurată, fiindcă i-am văzut cu colțul ochiului zâmbetul Carlei. Un servitor a venit și mi-a deschis ușa și m-a ajutat să cobor. În timp ce așteptam ca, Chris să coboare, un alt servitor mi-a oferit un pahar cu șampanie. Sunt la casa reginei Elizabeta și nu știu eu? Văzând cât de crispată eram, Chris m-a luat de mână și m-a condus la ușă, unde un alt servitor ne-a deschis ușa, sau ar trebui să spun poarta? Am intrat într-un hol enorm, cu candelabre de cristal atârnând de peste tot. Tablouri uriașe erau agățate de pereți, iar parchetul scump era acoperit cu covoare pesane, care este foarte probabil să vină direct de la sultan. L-am strâns tare de mână pe Chris, căutând un sprijin.
- Ooo! Aici erați! a spus o voce cristalină din spatele meu. M-am întors ca să văd varianta feminină a lui Chris: o brunetă superbă cu aceeași ochi albaștri și același zâmbet de milioane. Purta o pereche de blugi albi și o bluză roșie de mătase naturală. Era suberbă! Din nou, m-am simțit ieftină.
-Chaz! Vino aici! a spus mama lui Chris cu un accent britanic care te dă le spate.
Un bărbat bine făcut, îmbrăcat în blugi și cămașa a venit în holul enorm. S-a oprit lângă mama lui Chris, încolăcindu-și brațul în jurul taliei sale. Puteam spune că iubitul meu este copia fidelă a tatălui său, singura diferență fiind părul și ochii, bărbatul fiind șaten și având ochii verzi. Toată lumea se uita la mine, de parcă eu trebuia să fac primul pas. Mi-am luat inima în dinți și total necaracteristic mie, am spus bâlbâindu-mă:
-Bu-na-na ziiiiua! Oh, perfect! Acum m-am făcut și de râs! Harrisonii au început să râdă de mine. Grozav! Exact ce îmi trebuia! Mi-am revenit puțin și am spus:
- Sunt Amanda Bennet, iubita lui Chris. Uau! Explicație bombă! m-a certat subconștientul. Din nou i-am făcut pe Harrisoni să râdă de mine.
Mama lui Chris a venit spre mine și m-a îmbrățișat, mai apoi prezentându-se:
- Bună, Amanda! Sunt Sarah, mama lui Chris, iar bărbatul de acolo este Ceaser, pe scurt Chaz, tatăl lui Chris.
-Serios, mamă? Serios? Niște prezentări mai plictisitoare de atât nu ai găsit? Amanda, te rog să îmi scuzi mama. E mai aiurită de fel.
-Foarte drăguț Chris! a spus tatăl lui Chris cu accent britanic foarte drăguț. De ce Chris nu l-a moștenit și el? Aaa, stai, de vină este accentul de texan!
-Scumpo! Mă bucur să te cunosc în sfârșit. Știi, Chris nu a mai adus o fată de mult acasă. De fapt, ca să fiu sinceră, ești a doua fată le care o aduce acasă. Prima a fost Jess....
-Destul, mamă! a spus Chris nervos.
S-a lăsat o tăcere mormantala, pe fața lui Chris citindu-se durerea, pe fața mamei sale regretul, pe fața lui Chaz tristețea, iar pe fața Carlei ura. Eu am rămas mută, neștiind ce să zic până m-a hotărât să schimb subiectul:
- Chris, nu vrei să îmi arăți și restul casei?
-Desigur, a spus el zâmbind fals.
M-a luat de mână și m-a tras după el, plimbându-mă prin casa lui enormă. Am numărat 50 de camere, apoi m-am plictisit. Cred că o să mă pierd prin palatul ăsta! Chris m-a condus la un coridor mai copilăros, pe pereți fiind postere peste postere. S-a oprit în fața unei uși pe care gravat un dragon. A deschis-o și am intrat într-o cameră plină de amintiri. Camera era simplă, ordonată și foarte luminată.
-Cam asta e camera copilăriei mele. Scuze că nu am dispoziția necesară, însă mama are un talent înnăscut să mă facă să mă simt prost.
Vorbele sale m-au făcut să mă simt prost și să caut o modalitate să-l învelesc. Bingo!
-Nu e vina nimănui, scumpete! A vrut să protesteze, însă eu i-am pus un deget pe buzele sale catifelate, spunând Shhh! Știu exact de ce ai nevoie.
Mi-am pus mâinile după gâtul lui și l-am tras spre mine, sărutându-l. La început nu a reacționat, însă când simțurile sale au revenit din locul unde au fost ele exilate, m-a sărutat sălbatic, devorandu-mă. Mâinile sale se odihneau pe șoldurile mele, trăgându-mă spre el și lipindu-mă de el. Îi puteam simți mușchii bine lucrați. Am mârâit când mi-a cuprins fesele în mâinile sale mari și le-a strâns cu putere. Mă săruta de parcă viața lui ar depinde de asta. A rupt sărutul și mi-a șoptit cu vocea lui răgușită după care mor:
- Te iubesc! Doamne cât puteam să iubesc momentele în care spune asta!
-Și eu te iubesc, dragule! am spus eu cu cel mai tâmp zâmbet de îndrăgostită.
Și-a îngropat fața în scobitura gâtului meu și m-a strâns în brațe. Mi-a șoptit cu o voce tristă:
-Nu știu ce m-aș face fără tine, Amanda! Ești raza mea de soare! Fără tine aș trăi în întuneric!
Vorbele sale m-au făcut să mă întristez, și însă am alungat repede gândul, dorind ca măcar cineva să fie optimist și setat pe funcția de distracție. I-am mângâiat fața și m-am uitat la el plină de dragoste, simțindu-mă dintr-o dată foarte norocoasă că e al meu. Mi-a zâmbit trist și și-a închis ochii inspirând adânc. Când i-a deschis orice urmă de tristețe a dispărut: ochii lui inspirau numai iubire și o dorință carnală. Mi-a apucat fesele posesiv și m-a ridicat de pe podea, ducându-mă în brațe până la patul enorm care trona în cameră. Am căzut cu un bufnet pe pat, scufundându-mă în penele pufoase. S-a așezat peste mine și m-a privit în ochi. Mă pierdeam în albastrul pur și suberb al ochilor lui. Ne priveam unul pe celălalt, comunicând telepatic. Dintr-o dată ne-am apropiat unul de altul, unindu-ne buzele într-un sărut dulce. Timpul trecea și sărutul nostru devenea din ce în ce mai pătimaș, aruncând haine prin cameră. Când într-un final am rămas amândoi fără haine a intrat încet în mine, umplându-mă. Am gemut când mi-am întâlnit BFF-ul. Chris a crescut ritmul, făcându-mă să scot sunete nearticulate și să îmi înfig unghiile în spatele lui. Era exact de ce aveam nevoie! Să îl simt în mine și să uit de toată tensiunea care mă stăpânea.....
Carla P.O.V.
După ce Amanda a salvat situația, m-am dus în bucătărie și mi-am luat un pahar de suc de portocale. Nu știu de ce, însă mama lui Chris chiar vrea să îi aducă aminte de javra aia! Poate vrea să îl avertizeze să nu pățească ca și cu Jessica! îi găsește subconștientul meu o scuză. Sunt curioasă ce fac porumbeii mei așa că mă duc spre camera lui Chris. Mă uit la posterele de pe pereți și amintirile mă cuprind. Zâmbesc involuntar gândindu-mă la toate momentele în care Chris intra la mine în cameră și îmi cerea revistele pe care mi le cumpărăm cu el în drum spre casă. Era o tradiție de-a noastră ca eu să îi dau posterele cu fel și fel de vedete. Îl ajutam să le așeze pe pereți, în câțiva ani reușind să îi umplem complet.
Mă duc la ușa lui și aud niște șoapte. Vreau să bat la ușă, însă mă opresc când aud gemetele Amandei. Nu cred că ar fi prea bine să intru peste ei și să-i găsesc unul peste altul. Mă îndepărtez ușor de ușa și cobor scările până la parter, unde mă duc în living și mă așez pe canapea în fața televizorului imens. Îl pornesc și mă uit plictisită la știri. Văd ceva legat de Justin Bieber și deja încep să fiu mai atentă. Nu că aș fi fan, doar că eram curioasă ce a mai putut face măscăriciul ăsta. Văzându-l, îmi aduc aminte de scandalul de acum 2-3 luni când o tipă cu care s-a culcat i-a pozat membrul și a postat pe Twitter. Făcând legături îmi dau seama că Amanda era acea fată! OMG! Nu pot să cred! Deja îmi place mult mai mult de fata asta. Însă, dacă are de gând să-l rănească pe Chris, o să-i smulg părul ei blond din rădăcini, până la ultimul fir! Mi-aduc și acum momentul în care m-am întâlnit cu Jessica în oraș. Zâmbesc malefic la această amintire. Eram pe stradă și îmi savuram milkshake-ul de ciocolată când am văzut-o pe cealaltă parte a străzii. Am traversat strada și am mers repede ca să o ajung din urmă. Am bătut-o pe umăr și s-a întors cu atitudinea ei de scârbă. I-am zâmbit fals, ea imitându-mi gestul cu multă răutate.
-Văd că tot o ratată ai rămas! mi-a spus eu cu cel mai "dulce" zâmbet.
- Văd că tot o curvă ai rămas! a spus eu imitându-i felul de a vorbi.
-Ooo! Micuta Carla a învățat să vorbească.
Am luat milkshake-ul și i l-am trântit în podoaba ei capilară. A făcut o față surprinsă. I-am spus pe un ton mieros:
- Oh! Mă scuzi! Însă chiar aveai nevoie să te speli pe cap. Am văzut vreo doi-trei păduchi și m-am gândit să te ajut.
A vrut să mă lovească, însă i-am prins mână la timp, aducând-o într-un unghi ciudat, cel mai probabil rupând-o.
-Ooo! Îmi pare rău. Cred că aveai nevoie de mână dreaptă ca să freci penisurile boșorogilor!
Cu asta m-am întors și am plecat lăsând-o fără replici usturătoare. Am simțit-o venind spre mine, însă m-am întors la timp, executând o mișcare de autoapărare perfectă, făcând-o să cadă lată la pământ. Am plecat în direcția opusă cu o atitudine triumfătoare.
-De ce zâmbești ca o idioată, Carla? m-a întrebat Sarah.
-Mi-am adus aminte de ziua în care am lăsat-o lată pe Jessica pe stradă.
Sarah a zâmbit trist și m-a întrebat cu un ton curios și îngrijorat unde e Chris.
-Cred că e în camera lui cu Amanda, am spus eu cu subînțeles.
Însă se pare că Sarah nu a prins ideea, fiindcă se îndrepta spre scări.
-Stai! Treaba e că cei doi sunt cam ocupați! am spus eu, sperând să înțeleagă.
-În ce sens? a întrebat ea confuză. Pentru o femeie în toată firea se prinde cam greu.
-Chiar e nevoie să exemplific cum se tăvălesc? am întrebat eu exasperată.
-Carla! a spus mama lui Chris revoltată.
Mi-am dat ochii peste cap și am continuat să mă uit la televizor. Sarah s-a așezat langa mine și s-a așternut o tăcere stânjenitoare între noi două. Eu una eram fericită că Chris și-a găsit o nouă iubită. Știu că nu a fost prea plin de viață în ultimii ani, însă îmi place schimbarea pe care a adus-o Amanda în viața lui....
Amanda P.O.V.
Când amândoi ne-am întors pe planeta Pământ ne-am ridicat din pat și am încercat să ne îmblânzim aerul de proaspăt futut. Părul îmi stătea în toate direcțiile, fiind ciufulit și încurcat până la ultimul fir. Am oftat exasperată și m-am îmbrăcat în rochia mea neagră și pantofii argintii. M-am așezat pe pat învinsă, încercând să îmi descurc părul, însă fără nicio șansă. Chris avea un aer amuzat și brusc am devenit invidioasă pe părul lui! Era identic! Nu avea nicio schimbare, nu trăda momentele noastre de plăcere și cel mai important: nu arăta ca un cuib de vrăbii! M-a apucat de mână și m-a tras spre el. Mi-a arătat scaunul de la birou și mi-a ordonat:
-Șezi!
M-am conformat, chicotind. A luat un pieptăn și a început cea mai grea operațiune din istoria frizerilor: să îmi descurce părul. De cum piaptănul a intrat în părul meu, am început să urlu de durere! Simțeam cum firele mele aurite dispăreau încetul cu încetul, podoaba mea capilară rărindu-se considerabil. Am vrut să îl opresc, însă mi-a șoptit in Shhh! deloc liniștitor. Când într-un final arătam și eu ca un om normal am răsuflat ușurată. Chris a pus piaptănul pe birou, făcându-mă să tip disperată. Mi-a smuls jumătate dintre firele de păr. M-am ridicat brusc de pe scaun și m-am îndreptat spre singura oglindă din cameră. Am răsuflat ușurată când mi-am văzut părul des la locul lui, făcându-l pe Chris să râdă.
-Aa, râzi de mine? Bine, las' că vezi tu! am spus eu zâmbind malefic.
Și-a ridicat mâinile în semn de apărare, spunând:
-Te rog, nu mă fă să vin stric toată munca mea de-o viață. Cu toate că nu m-aș supără să te arunc în pat, a spus Chris cu o voce perversă și mi-a făcut cu ochiul.
Mi-am dat ochii peste cap și am ieșit din cameră. L-am simțit pe Chris în spatele meu și m-am oprit să îl iau de mână. Am coborât scările împreună cu un zâmbet larg pe față. Ajunși în living, toate persoanele s-au întors spre noi, având un zâmbet știm ceva ce voi nu știți. Bineînțeles că și-au dat seama de momentul nostru de maximă plăcere. Chris m-a tras după el spre una dintre numeroasele canapele. S-a așezat și m-a tras peste el de parcă aș fi fost o păpușă. Am căzut în brațele sale, chicotind ușor și făcându-i pe membrii familiei Harrison să râdă. Am vrut să mă pun lângă Chris, însă acesta avea alte planuri: și-a încolocit brațele în jurul mijlocului meu și m-a strâns într-o îmbrățișare de urs. Am oftat învinsă și mi-am pus capul pe pieptul lui, putând să îi aud bătăile inimii. Puteam să văd și la televizor, unde, pe plasma enormă rula un film de acțiune: World War Z. Urmăream cu toți filmul, într-o liniște deplină, plimbând bolul cu floricele de la unul la altul. La sfârșitul filmului am constatat că a fost cel mai plictisitor film pe care le-am văzut vreodată. Însă, stând în brațele lui Chris, totul a fost mai mult decât perfect.
*Peste o oră*
Stau la o masă de dimensiuni normale, lângă Chris, părinții acestuia fiind de-o parte și de alta a noastră, stând în capul mesei. Carla stătea în fața mea, zâmbindu-mi cald. Port o pereche de blugi negri și un pullover crem, toată lumea fiind îmbrăcată lejer. În ultima oră am aflat că, Chris nu știa să meargă cu bicicleta până la zece ani, a căzut pe scări la șapte ani, intrând într-o cutie plină de polistiren. Am văzut multe poze cu Chris mic, eu râzând încontinuu, Chris fiind stacojiu în obraji. Sarah era dornică să-l facă de râs pe Chris, arătându-mi poze peste poze cu bărbatul meu. Am văzut atâtea poze cu Chris cowboy-ul, încât stau să mă gândesc dacă nu cumva avea o obsesie. Era foarte mândru de poneiul lui negru cu o steluță albă pe frunte. Am văzut poze cu Chris artistul, un copil foarte mândru de vopseaua de pe fața lui. Am râs cu poftă, uitându-mă drăgăstos la iubitul meu, apucându-l ocazional de obraji și trăgându-l de ei ca o bătrână nebună. Tot acum am aflat și că, Carla locuiește cu familia Harrison, de când părinții ei au murit într-un accident de mașină, acum zece ani.
Meniul din această seară este modest: somon afumat cu pâine prăjită, paste și sufleu de ciocolată. Mănânc lent, civilizat, nu cum am eu obiceiul.
Sarah și Chaz Harrison sunt niște părinți amuzanți, grijulii și își iubesc fiul nespus de mult. au fost ultimele mele gânduri înainte să cad într-un somn adânc, în brațe celui pentru care mi-aș da și viața.
*A doua zi*
Sunt pe stradă și mă plimb cu Chris, ținându-l de mână și admirând peisajul. Vorbim depre diverse, evitând subiectul Jessica. După mult timp îl văd și eu relaxat, un gând care mă face să zâmbesc. Pare fericit, însă știu că sufletul lui încă este zdrobit de amintirea javrei ălea! Suntem zâmbitori, vremea oglindindu-ne starea. Cerul e senin, atmosfera este călduroasă și păsările cântă sonete într-o perfectă armonie. Un copil chicoteste fericit cand isi primeste balonul plutitior cu Donald Duck. Această imagine mă emoționează și fără să vreau îl strâng puțin mai tare pe Chris de mână atrăgându-i atenția. El ma privește blând si calm, vreau sa-i spun cat de bucuroasă sunt acum, alături de el, cum pentru prima oara ma simt altfel, diferită, împlinită știind ca ma plimb fără nicio grija pe stradă alături de prințul meu ....dar acum hai sa fim serioși totul este frumos până când soarta constată că este timpul să-si bata joc de noi.
Îl văd pe Chris oprindu-se brusc și încordându-se la maxim. Involuntar îmi dă drumul la mână și privește fix în față cu o expresie indescifrabila...frică, mânie, suferință, ură, toate la un loc. Mă uit în direcția privirii lui ca să văd o sătenă cu ochi verzi ce vine zâmbitoare spre noi. Nu zice nimic și îl îmbrățișează pe Chris. Când îi dă drumul, nu se depărtează de el, ci continuă să îi mângâie pieptul. Ia-ți ghearele de pe el, curvo! Nici măcar nu observă că exist. Mă uit uimită la ei și rămân șocată când Chris cade în genunchi și îi ia mână în mâinile sale. Te rog, Doamne, zi-mi că vrea doar să se ridice! Te rog, zi-mi că visez! Te rog, fă să nu fie adevărat! m-am rugat eu în gând. Însă soarta are alte planuri pentru mine și inima mea:
- Jessica, eu încă te mai iubesc! a spus Chris privind-o în ochi.
Acela a fost momentul în care viața mea s-a ruinat, lumea a devenit neagră și inima mea a fost zdrobită, distrusă și călcată în picioare.......
→→→→←←←←
Hey, știu că v-am întristat cu acest capitol, însă am plănuit acest moment de când am inventat-o pe Jessica. Am ales numele ei pentru personajul negativ, deoarece am o ură profundă pentru o persoană cu același nume. Vă rog să comentați ceea ce credeți. Sunt curioasă.
Nu știu exact cui să îi dau dedicație, fiindcă am avut niște comentarii suberbe. Cred că totuși o să îi dau dedicație lui @MickeyLiliacu, comentariul tău m-a făcut să zâmbesc.