-Conte de Waterford, îți mulțumesc pentru bunele intenții, rosti Georgina după o vreme, surprinsă să constate că acesta nu confirma, dar nici nu combătea spusele ei.
Presimțirile ei cele mai sumbre se adeveriseră. La urma urmei, Georgina era conștientă că venind la acest bal, își asumase anumite riscuri. Dacă era să fie sinceră cu ea însăși, interesul ei de a răspunde pozitiv invitație Marchizei de Hastings era acela de a-și testa soțul. Se părea însă că aproximase eronat atractia Ducelui pentru amanta sa, din vreme ce acesta părea de negasit, iar Contele de Waterford părea a-i ascunde adevărul din diverse motive.
-Lady Georgina...din experiență vă spun că nu este deloc ușor să nu te lași influențat de părerile altora. Dacă îmi permiteți un sfat...cred că ar trebui să vă încredeți in ceea ce va spune inima. Mă refer aici, în general, la toate situațiile imprevizibile care pot apărea.
-Multumesc, Milord, am sa incerc să țin cont de sfaturile dumitale!
Cu umbra stearsa a unui zâmbet, de parcă pe interior nu era zdruncinată de posibilitatea tot mai clară ca in aceste momente soțul său să se afle în brațele amantei sale, Lady Georgina Cavendish, Ducesa de Devonshire se întoarse în sala de bal. Întâlni, pe rand, privirile insistente și auzi șușotelile insinuante ale celor care o vedeau intrand singură in sala de dans.
Primul impuls al Georginei fu să trimită la naiba aceasta hoardă de neisprăviți, însă știa că ar fi regretat alegerea aceasta de îndată ce ar fi luat-o. Prin urmare, deși îi venea să împartă palme in stânga și în dreapta și sa tipe la toți cei care nu aveau alte treburi decât să insinueze lucruri de prost gust despre proaspata căsnicie a ei, Georgina făcu un efort colosal și zâmbi. Mai mult, atunci când gazda petrecerii, Marchizul de Hastings, o invită la dans, Georgina acceptă imediat.
-O petrecere reușită, probabil că sunteți mândru, începu discuția Georgina, in timp ce dansa alaturi de Marchiz un dans tradițional.
-Intr-adevăr, trebuie să recunosc că minunata mea soție s-a întrecut și de această dată! Ducesa, îmi cer scuze daca îndemnarea mea lasă de dorit, însă niciodată nu am avut răbdarea necesară să învăț toți pașii de la aceste dansuri.
-Oh, stați liniștit, vă descurcați mai bine decât mine, îi răspunse Georgina, ceva mai relaxată.
Georgina aruncă o privire spre ușile care duceau spre terasă însă nu își zări soțul printre persoanele care ieșeau sau intrau.
-Cu siguranță o să apară dintr-o clipă într-alta! Din experiență îți spun că , de regulă, așa se întâmplă. Pentru mine unul nu mai este nici un secret!
Georgina clipi des, încercând să-și dea seama cum anume sa interpreteze vorbele Marchizului.
-Milord, va referiți la ceea ce cred eu?
-Desigur, veni răspunsul Marchizului care, în pofida situației, găsi puterea sa zâmbească . Atunci când m-am căsătorit cu o femeie frumoasa ca Olivia am știut că va fi imposibil sa ii satisfac pe deplin anumite nevoi.
Dansul se termină, iar Georgina, deși șocată de mărturisirile Marchizului, acceptă să rămână în compania acestuia în încercarea de a-și da seama daca raționamentul acestuia avea și pentru ea indicii ajutătoare.
-Vreti să spuneți că deși știați că va fi dificil sa va asigurați de întreaga considerație a ei, ați preferat să închideți ochii la anumite aspecte doar pentru a o pastra? Scuzati-mi îndrăzneala, dar mi se pare complet deplasat! Oare nu ar fi de preferat onestitatea in locul frumuseții? Nu ați fi putut găsi o tânără docilă, care sa va fie credincioasă și să vă facă pe plac?
-Priveste în jurul dumitale, Ducesa, o invită bătrânul Marchiz cu blândețe. Trei sferturi dintre cei adunați aici știu că partenerul lor de viață este implicat într-o altă relație. Eticheta,averea dar și orgoliul îi împiedică in cele mai multe dintre ocazii, să scoată la iveală un scandal. Prin urmare, se fac anumite concesii din diverse motive, de la cele bănești, până la cele sentimentale . Și ca să-ți răspund la altă întrebare care sunt convins că îți stă pe buze, da, Ducesă,raspunsul este da. Sunt împăcat cu alegerile mele pentru că știu că tot la mine se va întoarce Olivia.
-Nu pot sa nu mă întreb cum poți fi de acord cu un asemenea aranjament! afirmă Georgina cu sinceritate.
-Nu știu dacă ai observat, Lady Cavendish insa nu întineresc! Olivia este o soție minunata, în ciuda scăpărilor ei. Mi-a dăruit un moștenitor, este o gazdă perfectă, îmi înseninează zilele prin simpla ei prezentă...
-Dar nu te iubește! Ar fi dorit să-i strige Georgina. Nu putea înțelege cum un om se putea împăca cu ideea trădării de către partenerul de viață.
-Dar oare merita acest compromis, Milord? Merită sa ne sacrificăm inima în dauna petrecerii timpului cu o persoana care nesocotește ceea ce i se oferă?
-Lady Cavendish, eu cunosc deja răspunsul la această întrebare. Mai rămâne să îl afli și dumneata! Știi ce se spune despre iubire, nu? Că suntem toți neputincioși in fața vrăjii ei. Sper ca timpul sa te ajute să găsești răspunsul potrivit la întrebările tale, dar , din experienta celor 65 de ani ai mei am învățat mai multe lucruri, printre care și faptul că inima își face singura alegerile ei. Petrecere frumoasa in continuare, îi ură Marchizul, înclinând respectuos capul înainte de a o părăsi.
In ciuda discursului Marchizului de Hastings , Georgina nu concepea sa se alinieze concepțiilor generale și să închidă ochii în fața eventualelor escapade ale soțului ei. Nu, nici nu concepea așa ceva fiindcă naiba sa-l ia, ajunsese să pună suflet în fragila relație a lor, care se înfiripase chiar daca căsatoria se desfășurase in pripă.
Oftând, Georgina își infrână impulsul de a-l mai căuta cu privirea pe Richard printre invitați. Cu un aer aparent nepăsător, Ducesa de Devonshire reuși să păstreze aparențele și acceptă invitațiile la dans care urmară. Se arătă chiar zâmbitoare și participă entuziasmata la discuțiile politice pe care Sir Edmund Tandle le dezvoltă după ce dansară împreună un vals.
-Imi cer scuze că te-am lăsat singură atâta timp, îi zise smerit Richard, infiintandu-se de niciunde in spatele ei.
Deși își simțea palmele gâdilate de impulsul de a se întoarce și de a-i pedepsi minciunile , fără să-i pese de spectacolul pe care l-ar fi oferit tuturor celor prezenți, Georgina se mulțumi să-și fixeze soțul cu o privire rău prevestitoare și reuși să se abțină din a-și revărsa furia mocnită asupra lui.
-Oh, nu ai de ce sa te scuzi, Milord, ii răspunse in schimb.Am petrecut momente interesante in compania unor alți bărbați! Apropo, când ne întoarcem în Devonshire, trebuie neapărat să ne gândim la posibilitatea organizării in cel mai scurt timp a unui bal!
-A unui bal? Se strâmbă Richard. Nu știam că ești interesata de asemenea eveniment! As fi putut baga mana in foc că urăști tot ce are legătură cu aceste lucruri. Ce s-a schimbat între timp?
-Eu! Îi raspunse Georgina afectată. Am ajuns la concluzia Milord că , în pofida dificultăților, trebuie să îmi asum rolul pe care îl am.
-Rolul?! Richie ridica nedumerit o sprânceană. Ce naiba era cu soția sa?
-Da, rolul de Ducesă, îl anunță Georgina, cu un zâmbet superior, în care ascunse cu grijă toată furia pe care o resimțea. Sora dumitale are nevoie de organizarea unui bal pentru introducerea în societate.
-Si vrei să-mi spui că tu, care nu ești atrasă defel de asemenea lucruri, vei fi dispusă să îl organizezi?
-Exact, îl anunță triumfătoare Georgina, inchizandu-si brusc evantaiul. Milord, în seara aceasta mi-am descoperit apetitul pentru viața socială. Intenționez pe viitor sa fac unele schimbări.
-Schimbari? Se strâmbă Richard , nevenindu-i să creadă. Milady, unde este soția mea adevărată și ce ai făcut cu ea?
Pentru o clipa, ochii albaștri ai Georginei fură traversați de umbra unui regret. In urma cu câteva ceasuri, credea că se putea baza pe atracția care exista intre ea și soțul ei. Credea, în naivitatea ei, că el vorbise serios și că trupul ei îi era de ajuns pentru a-și satisface poftele. Dispariția lui îndelungată din aceasta seara îi ridică însă numeroase semne de întrebare și oricât ar fi durut-o nu voia să se expună in fața privirilor tuturor celor prezenți. Așa că alese, ca și ceilalți, să poarte o mască. O mască a indiferenței, a acceptării. Cât timp avea să mai petreacă in jurul acestei adunături de îngâmfați, era dispusă nu doar sa intre în jocul lor, dar sa le și dea peste nas. Iar în privința lui Richard...ei bine, avea să se ocupe de el mai târziu! Acum, trebuia să salveze niște aparente!
-Crezi că mi-ai putea aduce o farfurioara cu câteva prăjituri? Se interesă Georgina fluturându-si genele.
Richie o privi pentru câteva clipe ofensat. Ce naiba era în neregula cu soția lui de era dispusă dintr-o dată să îl expedieze?
-Draga mea, ai ceva să-mi spui? Până acum, nu te-am văzut sa dai o importanta prea mare gustării prăjiturilor.
-Dragul meu, gusturile se mai schimba, asemenea și oamenii, dar cred că nu trebuie să-ți spun ție asta, nu? il atacă Georgina cu o voce mieroasă, care conținea o amenințare palpabilă. Stai liniștit, am sa te anunț imediat ce o să fiu sigură că sunt însărcinată cu un potențial moștenitor, momentan este prea devreme pentru asta așa că nu ai de ce să-ți faci griji!
Richard îi aruncă soției sale o ultima privire înainte de a se îndepărta de ea și a merge spre bufet pentru a-i îndeplini cerința. După plecarea Ducelui, Georgina fu surprinsă de reaparitia contelui de Waterford în fața sa.
-Ducesă,dacă sunteți buna sa îmi îngăduiți onoarea acestui dans...
Georgina privi mâna dreaptă întinsă a Contelui și pentru câteva momente stătu în cumpănă daca să-i accepte invitația sau nu.
-Multumesc Milord, sper doar că v-ați pregătit răbdarea și picioarele! Așa cum știți deja, nu excelez la acest capitol!
-Sunteti prea dura cu abilitățile Domniei Voastre, eu cred că vă descurcați de minune, îi zise zâmbind Alfred. Mă bucur să vă văd zâmbind, după episodul petrecut mai devreme pe terasa mi-a fost teamă că am intervenit eronat într-o problema care nu mă privește și, în ciuda faptului că nu mi-am dorit asta, v-am indus în eroare.
-Oh, puteți sta liniștit! Am dat deja uitării cele petrecute mai devreme. Milord, am descoperit că îmi este mult mai util sa fiu o femeie practică.
Alfred o privi încruntat, intrebandu-se într-o doară daca femeia care zâmbea acum în brațele sale in timp ce dansa cu el chiar vorbea serios.
Richard ramase așteptând pe marginea ringului de dans cu farfurioara de prăjituri in mână și cu o băutură răcoritoare pentru scumpa și minunata sa Ducesă care, spre oroarea lui, nu găsise altceva mai bun de făcut decât să-i testeze limitele. Se abținu cu greu să nu facă o scenă, însă, atunci când Contele de Waterford o înapoie pe Georgina lângă el, îi aruncă cea mai urâtă privire a sa, de parcă ar fi fost bucuros să-i sucească gâtul rivalului său.
-Oh, ce drăguț din partea ta să mă aștepți! Exclamă Georgina, luandu-i cu delicatețe farfuria din mână. Conte de Waterford îți mulțumesc pentru dans, a fost într-adevăr revigorat.
Richie își ridică iritat o sprânceană, intrebandu-se daca nu cumva nu-și auzise bine urechilor.
-Cred că ar trebui să ne retragem, îi spuse printre dinți, aruncând priviri de gheata către cei care șușoteau în spatele evantaielor.
-Sa ne retragem? Întrebă Georgina izbucnind in râs. Dragule, dar eu de-abia m-am incalzit, găsesc petrecerea aceasta tare reușita, tu nu? Ce ocazie mai potrivită, dacă nu asta, pentru a face cunoștință cu oameni noi și a mă prezenta drept soția ta...pentru că asta sunt de fapt, nu? Femeia in fata căreia ai făcut unele jurăminte...cam deplasate, dacă mă întrebi pe mine, chicoti Georgina , facandu-i ușor cu ochiul.
-Milady, trebuie să te întreb dacă nu cumva ai băut ceva in lipsa mea...Te comporți ciudat!
-Nu am băut nimic, îi răspunse Georgina, oprindu-se brusc din zâmbit. Dragul meu soț, dacă nu înțelegi ceea ce se petrece înseamnă că ai nevoie de o pereche mare de ochelari. Sau că ești prost! Își spuse amuzată în gand .
-Ma duc să anunț vizitiul să pregătească caii, te rog sa încerci să nu atragi atenția asupra ta, mai mult decât este cazul!
-Eu zic sa ramai unde ești, asta daca bineînțeles nu preferi sa mergi singur acasă! Eu inca nu m-am plictisit de acest bal, așa că nu merg nicăieri!
Georgina își flutură genele zâmbitoare și, oricât ardea de nerăbdare să plece de la acea mascarada și să aibă o răfuiala pe cinste cu soțul ei, își infrână impulsurile și alese să îl pedepsească momentan in alt mod.
Simți privirea dezaprobatoare a lui Richard , dar nici că-i păsa. Ducesa de Devonshire nu doar că dădu impresia că se distrează de minune la balul organizat de Marchizul și Marchiza de Hastings, ci mai mult, conversă pe un ton entuziast cu toți cei cu care făcea cunoștință. Într-un târziu, plictisita de toată atenția care gravita in jurul său, se întoarse spre Richard care îi aruncă priviri asemenea unui om care turba pe interior.
-Acum sunt pregătită să merg acasă!
-Ce vesta buna Milady, în sfârșit, pare că ți-a venit mintea la cap și ai terminat cu circul!
-Nu-ti înțeleg insinuările Milord! Oricum, te avertizez că sunt mult prea obosita la ora aceasta, așa că propun să amânăm pentru ziua de mâine orice remarcă vei fi dispus să faci, din deosebita dumitale generozitate !
Georgina își apucă soțul strâns de braț și-și luă rămas bun de la gazde, dar și de la cei cu care conversase întreaga seara. Dacă nu s-ar fi simțit goala pe dinăuntru, poate că ar fi putut să fie mandra de faptul că avusese o masă întreagă de oameni la degetul ei mic și-i manevrase după bunul ei plac.
In mod straniu, Richard se abținu în trăsură de la alte comentarii, așa că până ajunseră la reședința lor din Londra, între cei doi soți domni o tăcere care nu prevestea nimic bun.
Cand ajunseră acasă,Richard se îndreptă către biblioteca și încercă să-și potolească nervii turnandu-si încă un pahar de whisky. După câteva minute, timp pe care el unul îl consideră mai mult decât suficient, urcă scările spre dormitorul in care scumpa sa Ducesă se instalase.
-Ai venit să-mi urezi "noapte buna"? Il întrebă Georgina, concediindu-si, printr-un semn discret, camerista care tocmai o ajutase să-și scoată rochia și să îmbrace cămașa de noapte.
-Cam așa ceva! I-o întoarse Richard apropiindu-se de ea. Se opri în fața ei, determinat să pună capăt mascaradei.
-Ei bine, consideră că ai făcut-o! Acum am sa te rog sa pleci, sunt obosita și vreau să mă odihnesc!
-Nici sa nu te gândești să îmi întorci spatele, îți interzic! Se razvrati imediat Richard, prinzandu-i cu mâna stângă cotul drept și fortand-o să se întoarcă și să-l privească în ochi.
Dintr-o privire scurtă, evaluativă, Georgina realiză faptul că soțul ei era extrem de furios. Prea bine! Afurisitul merita sa fie trecut prin muncile iadului pentru umilinta bârfelor la care fusese supusă în această noapte .
-Iar eu îți interzic sa mai intri de acum înainte în dormitorul meu! În seara aceasta, ti-ai pierdut acest drept, veni răspunsul iritat al Georginei. Milord, să nu uiți că am un pistol și știu să-l folosesc!
-Milady, lumineaza-ma te rog asupra motivelor pentru care ești tentata sa iei asemenea hotărâri neinspirate. Poți să știu și eu de ce anume ești furioasă și te-ai comportat irațional?
Georgina strânse din pumni și, pentru câteva momente fu tentata sa își reverse fizic furia asupra soțului ei care părea a îmbrățișa neștiința.
-Oh, nici să nu îndrăznești! Îi aruncă Georgina , inghiontindu-l cu degetul arătător in stomac. Mă dezguști, Milord! Poate crezi că pe ceilalți i-ai indus în eroare, dar pe mine nu mă duci de nas! Știm amândoi ce s-a petrecut în timpul in care ai lipsit in aceasta seara sau cumva ai de gând să negi?! Înainte de a deschide gura că sa mă contrazici, să știi că v-am văzut împreună, minți Ducesa, ridicandu-si bărbia sfidătoare. Așa că sa nu îndrăznești să mă minți, blestemat să fii!
Înainte de a-i auzi argumentele, Georgina citi răspunsul în ochii căprui ai Ducelui.
-Prea bine, nu trebuie să faci atâta caz din toată treaba asta, într-adevăr m-am întâlnit cu Olivia in grădina, însă nu pentru motivele la care te gândești tu!
-Chiar așa, Milord? Îl persifla Georgina, tintuindu-l cu o privire în care-și concentră toate resentimentele. Lasă-mă să ghicesc! Marchizei i s-a desprins o fundă din grațioasa ei rochie și ai fost sa o ajuți să și-o prindă! Sau știu! In s-a slăbit corsetul și i-ai sărit în ajutor, ca nu cumva sa i se reverse sânii ! Drept cine mă iei, Milord? Ai face bine să nu mă minți, naiba sa te ia!
Georgina isi apăsă furioasă palma dreaptă de abdomenul Ducelui și-l împinse cu toată forța pe care o avea. Surprins de furia ei, Richard aproape că se dezechilibră, însă se redresă rapid.
-Georgina, cred că nu este cazul sa ne pripim in a trage anumite concluzii! Asa cum am recunoscut, am fost cu Marchiza in gradina, însă nu din motivele pe care ți le imaginezi tu!
-Nu? Întrebă Georgina simțind cum își pierde și ultima brumă de raționament. Lumineaza-ma atunci Milord!
-Prea bine, îi răspunse Richard cu un aer spășit. Marchiza m-a atras în grădină cu intenția de a-mi atrage atenția asupra unui aspect important.
-Si anume? Insistă Georgina, incrucisandu-si brațele la piept.
-Marchiza de Hastings este însărcinată, îi aduse Richard la cunoștință, cu un aer crispat.
Georgina eliberă în acel moment un geamăt înfundat . Se repezi la soțul său și începu să-l lovească, cu toată furia pe care o acumulase in acea seară.
Richard pară atacul soției sale, câteva lovituri își atinseră insa foarte bine tinta, până când reuși să o imobilizeze.
-Da-mi drumul, brută ce ești! Nu vreau să mă mai atingi vreodată! Îi zise cu o voce îngroșată Georgina, în parte datorita efortului de a se lupta cu el, dar și pentru că o încerca plânsul. Vreau sa dispari imediat din camera mea, altfel am să-mi pun amenințarea in practica și chiar am sa te împușc! Cred că știu exact ce parte din corp ar trebui să țintesc, adăugă smulgandu-si brațele din strângerea lui.
-Nu eu sunt tatăl, ii aduse Richard la cunoștință, cu toată convingerea de care se simțea capabil.
-Ce ușurare! Îl luă peste picior Georgina, simțind cum îi plesnesc tâmplele de încordare. Presupun că a rămas grea printr-un amestec Divin sau nu...poate că într-adevăr pușca Marchizului de Hastings nu trage doar gloanțe oarbe! Macar o data încetezi cu aberațiile Milord?
-Georgina, îmi imaginez că este imposibil pentru tine in aceste momente să fii dispusă să mă asculți până la capat, dar mi-e teamă că nu ai de ales! Olivia, forțată de împrejurări , a recunoscut că în ultima perioadă, a mai avut întâlniri pasagere cu Sir Richard Sewell. De altfel, a fost prezent și el la balul organizat în această seară. Nu știu dacă am apucat să-ți fac cunoștință cu el...
-De ajuns! Ridică vocea Georgina simțind cum îi plesnește capul! Am auzit suficiente in aceasta seara, Milord, am sa te rog sa ieși!
Richard se încruntă, surprins că soția sa părea in continuare la fel de înverșunată.
-Georgina, te asigur că spun adevărul, insista Richard cu un glas iritat. Ce trebuie sa fac sau sa spun ca sa mă crezi? Nu am mai avut nimic-
-Am o singură întrebare, îl întrerupse brusc Georgina, simțind cum își pierde de tot răbdarea . Dacă nu ți-aș fi spus că știu unde ai dispărut în timpul balului mi-ai fi mărturisit toate aceste detalii? Mi-ai fi spus că te-ai întâlnit cu Marchiza de Hastings?
-Depinde de starea ta de spirit, admise Richard cu sinceritate. Ducesa, cred că suntem amândoi de acord că nu este cazul sa te arăți absurdă! Doar ți-am demonstrat in ultima perioadă-
-Nu mi-ai demonstrat nimic! îi luă Georgina vorba din gură! Pentru a mia oară , am sa te rog sa ieși din camera mea!
-Doar nu vorbești serios! Georgina!
Cu mișcări precipitate, Georgina alergă spre măsuta de lemn de lângă pat și scoase din primul sertar un săculeț.
-Asa cum ți-am mai zis Milord, nu am să mă dau înapoi din a-l folosi! Se pare că ai uitat că am mai tras o dată asupra Ta!
Georgina scoase pistolul și îl atinti demonstrativ spre el.
-De unde naiba ai un pistol? Pune-l jos imediat înainte să rănești pe cineva! O certă Richard încercând să se apropie de ea.
-Nu contează de unde îl am, ci pentru ce scop! Când am călătorit spre Londra, m-am gândit că nu ar strica sa îmi cumpăr ceva care sa mă protejeze de tâlhari, însă știi ceva Milord?
-Se pare că în seara asta sunt multe lucruri care îmi scapă, bolborosi Richard printre dinți.
-Cred că voi folosi acest pistol că să țin de acum înainte la distanta ticăloși fara scrupule, lipsiți de suflet ca tine! In locul tau as ieși înainte să mă aleg cu un glonț chiar în "bijuteriile" tale cu sânge albastru!
Richard stătu pentru o clipă în cumpănă, amintirea faptului că soția sa ii folosise nu de mult timp pistolul încă îi mai era proaspata in minte. Afurisita, cu siguranță nu ar fi ezitat să tragă în el , dacă asta își punea în gând. Așa că, pentru moment, nu avu de ales decât să bată în retragere.
-Milady , observ că ești tentata sa tragi concluzii eronate și să acționezi impulsiv in această noapte, prin urmare, am să mă retrag și am să te las sa te odihnești! Noapte bună! Îi ură Richard , picurând amărăciune in fiecare cuvânt, in timp ce-și apăsă mâna dreaptă pe mânerul ușii .
-Să te ia naiba! Murmură Georgina că pentru sine, însă, din cauza frustrării nu realiza cât de tare rostise acele cuvinte.
Richard se răsuci brusc și, din câțiva pași ajunse lângă Georgina care, întoarsă cu spatele că să pună pistolul înapoi în sertar, realiză mult prea târziu faptul că Richard se întorsese din drum.
Profitând de neatenția ei, Richard o dezechilibră și o trânti pe pat, apasandu-si apoi corpul cu al ei pentru a o țintui locului.
-Sunt deja la naiba! O înștiință rânjind,o parte amuzat, o parte exasperat, înainte de a se apleca sa o sărute.
Furioasă, Georgina își întoarse capul într-o parte și se chinui să-și elibereze mâinile, încercând să-l lovească . Cum nu izbuti decât să se obosească, își întoarse privirea spre el și-l amenință:
-Te înșeli Milord, încă nu ești acolo, dar am sa mă ocup bucuroasă să te trimit unde îți este locul dacă îndrăznești să mă mai atingi! Dă-mi drumul imediat!
Cu o sclipire diavolească, Richard se lăsă mai jos și-și apăsă gura peste zona in care camasuta de noapte îi dezvăluia pielea gâtului.
-Esti o brută! Când am să mă eliberez, am sa te fac să plătești pentru ceea ce faci acum! In locul tau-
-In locul tau aș sta potolită, o întrerupse Richard cu o sclipire răutăcioasă. Luptandu-te cu mine, nu faci decât să mă întărâți și mai mult.
Ca pentru a-i demonstra acest fapt, Richard se frecă demonstrativ de ea. Pieptul Georginei se ridică și coborî la intervale mici de timp, din cauza efortului depus, in timp ce se lupta pentru a scăpa de el.
Când gura lui Richard se închise peste sânul drept, muscandu-i sfârcul întărit prin materialul cămășii, Georgina icni din cauza surprinderii, nu atat din cauza gestului făcut de Richard ci a faptului că, deși o înfuriaseră peste măsură,acțiunile lui o intaratasera și-i răspundea pozitiv, în ciuda împotrivirii ei.
-Milord, este ultima oară când te avertizez, îi spuse cu respirația întretăiată.
-Consideră că am luat la cunoștință ceea ce mă așteaptă, îi răspunse Richard cu un zâmbet răutăcios, inainte să se repeadă spre gura ei.
Capitol needitat.💋💞