Emma
— La naiba. strig exasperată atunci când umplutura tortului care trebuia să fie pe tort e de fapt împrăștiată pe jos
Nu mă pricep deloc la gătit. E și ora nouă dimineața, mi-e somn. În loc să dorm sunt aici și încerc să pregătesc un tort pentru ziua lui William, dar cred că voi lua unul la comandă.
Aveam făină și în păr și eram toată acoperită cu praf. Un dezastru colosal, să nu mai spun de bucătărie.
— Ce faci...? William intră pe ușa bucătăriei și rămase șocat
— Te-ai mulțumi cu o prăjitură de un dolar? îl întreb încercând să-mi scot făina din păr
Până la urmă nu am de ce să sărbătoresc aniversarea lui. Ce bine mi-a făcut el în lunile astea cât am stat aici? Sau cel mai bine spus: de ce mă ține atât de aproape de el dacă nu vrea să formăm un cuplu, adică serios, ne comportăm ca unul, dormim împreună și totuși nu suntem. Dacă prietenii lui îl întreabă cine sunt mă prezintă ca pe iubita lui, dar în particular doar noi doi știm cum stă treaba.
— Oh te rog. Îmbătrânesc, nu mai îmi organizez ziua.
Mă apropii de el, și el, simțindu-se amenințat, se dă un pas în spate, știind că planul meu e să-l murdăresc și pe el cu puțină făina.
— Nu părul. Ți-am mai spus de sute de ori.
E obsedat de părul lui. Dacă îl sărut și îmi bag mâna prin cârlionții lui pur și simplu se oprește și se îndepărtează de mine. Mda, William nu e normal din toate punctele de vedere.
— Tu făceai un tort aici? spuse și mă retrag în bucătărie, sprijinindu-mă de blat
— Se presupune că da. Eram cât pe ce să reușesc.
— Sunt un prost Emma. Vezi? Mereu o dau în bară! Mereu! spuse trist lovind cu pumnul peretele de lângă ușă
Eu rămân cu gura deschisă, confuză. Aproape că am uitat cât de schimbător poate fi William.
Aseară, mirosea de la un kilometru a alcool și țigări. Nici măcar nu puteam sta aproape de el. Nu știu ce s-a întâmplat sau ce a făcut de se simte așa de vinovat.
Sau...cred că știu de ce.
Mă apropii din nou de el și îl prind de mâini, uitându-mă la el în ochi. Ochii lui sunt superbi, mai ales atunci când e calm, verdele acela emană numai pace și dragoste.
— Iartă-mă micuțo. Nu intenționez să te rănesc...dar o fac mereu.
— Dar ce ai făcut?
— Nu îmi aduc aminte prea multe din noaptea trecută... Doar un bar, o baie și o târfă și înțelegi ce vreau să spun...
M-am îndepărtat câțiva pași de el și l-am privit, încercând să par puternică.
— Nu...e nimic William. Nu ești al meu...ca să îmi ceri scuze că...ți-ai tras-o cu cineva...într-o baie.
Lacrimile dădeau să cadă dar am înjurat și m-am abținut. Ba chiar i-am zâmbit, dar cred că se observă că era un zâmbet fals.
Niciodată nu am înțeles cum e să faci sex într-o baie. Nu numai că e minusculă dar mai e și WC-ul ăla care te împiedică să stai în poziția dorită. La dracu, ar trebui să-l întreb pe William, e expert în așa ceva.
— Nu te preface că nu ești rănită Emma. Îmi pare atât de rău, dar mă cunoști și...
— Ți-am mai spus William, nu îmi aparții, deci în seara asta poți să ți-o tragi din nou, poate de data asta într-un WC public. spun și ies din bucătărie mergând direct în duș
*
Orașul Londra e minunat, mereu mi-am dorit să-l vizitez. Dar în circumstanțele în care am crescut nu prea am putut. Dar acum că sunt aici de ce să nu profit de ocazie.
Am început să mă plimb pe străzile orașului. Era și aici o zarvă de nedescris, multe mașini, multă populație. Un fel de America secundară.
O mână mă cuprinse de antebraț și mă trase între două blocuri părăsite. Inima mi-a stat în loc din cauza mișcării bruște.
Dar apoi tresar de fericire atunci când îl văd pe Lucas. Sar pe el, la propriu, și îl strâng puternic în brațe. Ce dor mi-a fost de el.
— Ce faci micuțo? Scuze că te-am speriat.
Și mi-a fost și mai dor să aud alintul "micuțo" din gura lui.
— M-am certat cu William, într-un fel. Dar nu contează asta, explică-mi tot, acum, cum de ești viu?
— Sunt multe de explicat Emma.
— Nu plec până nu îmi spui. Oricum mi-a fost dor de tine.
— Și mie. Atunci hai să mergem.
Se adâncise prin dărâmăturile blocului părăsit până ajungem într-un cartier mai pustiu. Erau vreo patru case de-a lungul străzi și în rest mai nimic.
Lucas merge până la casa din capătul străzi și mă lăsă pe mine să intru prima, apoi intră și el.
— Deci aici e ascunzătoarea ta? spun uitându-mă prin jur, era o casă micuță, și aparent curată
— Da. Acum întreabă-mă tot ce vrei să ști.
— În primul rând, de ce m-ai părăsit idiotule? Tu ai idee cât am plâns după o persoană care nici măcar nu o cunoșteam și pretindeam că erai tu. De câte ori te "vizitam" și plângeam? Știi ce nasol mă simțeam?
— Îmi pare nespus de rău. Nu am vrut să te părăsesc. Dar fiecare om are problemele lui, înțelegi? Și eu am avut probleme mari, și ca să nu mor împușcat de rivalii mei mai bine m-am ucis singur.
— Argh, te urăsc. M-ai lăsat cu crețul ăsta care într-o zi îmi spune că mă iubește și a doua zi îmi spune că și-a tras-o cu o fată într-o baie. spun nervoasă și el râse
Și din nou mă întreb: de ce nu m-am îndrăgostit de el?
Și din nou conștiința îmi răspunse: pentru că Lucas nu are ochii lui William.
— Și ai de gând să le spui celorlalți că ești viu?
— Sper că nu ai ciripit ceva. Și poate au să afle, dar oricum curând nu. Ție ți-am spus adevărul pentru că mi se părea că sufereai mai mult ca toți la un loc. Și îmi cer scuze din nou că te-am făcut să suferi.
*
Mă apropii de casă și o petrecere se desfășura în toi. Mda, William nu, nu își organizează aniversarea. Dar el a dat o petrecere mai mare ca într-un pub.
Intru înăuntru și peste tot erau oamenii cu pahare roșii în mână.
Îl văd pe William lângă Stefan, Marlene și Kyle. Stefan și iubita lui ne însoțesc peste tot. Mie mi se pare că Stefan i-a parte la acțiunile ilegale ale lui William.
Merg spre ei și mă uit confuză la William.
— Ah iubito, unde ai fost? era clar că era beat
— Nu puteai să-ți ții petrecerea în altă parte? Tu faci curat mâine.
Se clătina cu tot corpul, reușind cu dificultate să se țină pe picioare.
— Nu-ți fă griji, doar distrează-te.
Merg prin mulțimea de oameni spre dormitorul meu. Unde voi dormi și eu? Ochii mi se închid de somn.
Mi-am petrecut ziua cu Lucas, nu credeam că se va întâmpla asta din nou...
Intru în cameră și obrajii mei prind culoare atunci când dau peste un cuplu în plină acțiune. Adică nu s-a întâmplat nimic. Băiatul era dezbrăcat și fata dansa în fața lui.
Mă retrag rapid și inspir adânc. Nu am mai cugetat să intru în altă cameră. Mi-era prea rușine.
Cobor înapoi jos și rămân surprinsă atunci când îl văd pe William stând pe canapea și o fată cu părul roz și îmbrăcată ca o prostituată dansează pe masă. O Doamne, durerile de cap deja mă iau.
Ies în curtea din spate și îi mulțumesc lui Dumnezeu că pe aici nu erau alți adolescenți plini de hormoni. M-am așezat pe bancă ascultând sunetul greierilor.
— Singură hă?