Buna lume am venit si eu cu capitolul 3. Cred ca va intrebati de ce am venit cu next asa de repede. Pai sa va spun eu o sa fiu plecata in week-end si nu am sa postez nimic. Si chiar daca capitolul 4 trebuia sa apara maine vi l-am adus azi stiti voi de ce. Astapt parerile voastre si cum v-am obisnuit daca va place puteti sa dati un vot. Lectura placuta!
P.s. In poza este Spencer.
Capitolul 3
Eu si Spencer cutreieram orasul. Nu stiam unde ma va duce dar avem incredere in el chiar daca creierul dadu semnalul de alarma de mai de mult dar stiindu-ma pe mine cu siguranta ma va apara iar dupa faza de adineaori cu siguranta Spencer nu ar vrea sa se puna cu mine pentu ca oricine care ma cunoaste nu vrea sa se puna cu mine pentru ca stiu ce le pot face. Intorcandu-ne la locul in care eram am incercat sa retin cat mai multe din orasul acesta. Deodata vad niste oameni langa un fel de scoala dar nu era o scoala oarecare pentru ca pe langa ea erau oameni care se antrenau nu stiu de ce. Am vazut un baiat care s-a transformat inrt-un animal paros si a inceput sa se bata cu un altul care arata lafel cred ca acei baieti sunt varcolaci. In alta parte am vazut doua fete care aveu niste bete in mana care scoteu niste lumini si transformau lucruri in alte lucruri si ca fiinte magice cred ca sunt magicieni. Deodata o intrebare imi inunda iarasi capul. Daca Spencer nu este vampir atunci ce ar putea fi? Dar nu m-am mai putut gandi pentru ca vocea cristalina a lui ma trezi din gandurile mele.
- Am ajuns pisi.
- Sa nu-mi zici mie pisi ca te iau la bataie, ai inteles?
- Bine, bine daca vrei tu scumpi.
- Nu mai discut cu tine pe tema asta. Ok revenind. Unde suntem?
- La palatul regelui din Fantaywood.
- Adica suntem in alta lume decat pe Pamant.
- Nu, nu Em suntem tot pe Pamant numai ca exista un camp de forte care face ca Fantasywood sa fie invizibil iar numai fiintele magice pot intra in el.
Un mare semn de intrebare mi se ivise in cap. Oare eu trecusem prin acel portal si daca da atunci ce fiinta magica as putea fi? Chiar nu stiam dar trebuia sa aflu. Oare Spencer stie ca eu abia am aflat ca sunt ceva sau nu si-a dat seama ca nu stiu nimic despre lume asta. Ar trebui sa nu mai pun atatea intrebari pentru ca la un moment dat va afla.
- Ai patit ceva, Emma? ma trezi Spencer din gandurile mele.
- Nu sunt bine.
- Bine atunci hai sa intram.
- Stai dar nu ar trebuii sa intrebam paznicii daca avem voie adica nu putem intram asa de capul nostru, nu?
Spencer ramase putin pe ganduri iar apoi spuse:
- Am un prieten care locuieste aici si vreau sa te prezint lui. E cel mai bun prieten al meu.
- Bine atunci de ce mai stam? Hai sa mergem.
- Ok.
Eu si el am alergat in sus pe scari iar la sfarsitul lor am ajuns prima iar Spencer cu putin in spatele meu. Cand am ajuns am spus eu euntuziasmata:
- Am ajuns primaaaa... am spus eu tipand.
Atunci m-am dezechilibrat si era sa cad. Am crezut ca in doua secunde am sa devin inconstienta si ca atunci cand ma voi trezi voi fi in spital daca in locul asta este vreun spital asa ca am inchis ochii dar dupa cele 2 secunde nu ma simteam rau, ma simteam in siguranta pentru ca spre norocul meu Spencer fusese acolo ca sa ma prinda. Cand am deschis ochii i-am vazut ochii negri ca noaptea. Atunci am facut legatura. El era iar eu stiu acum ca exista si ca nu fusese doar in imaginatia mea dar cum de l-am putut vedea. Doar daca asta nu inseamna ca el si eu suntem meniti sa fim impreuna si ca el este baiatul visurilor mele. Oh! Acei ochi negri dupa care ma topeam se uitau fix la mine iar eu la ei. Se simtea dragostea in aer sau doar eu o simteam dar oricum ar fi eu simteam ceva foarte puternic pentru el. El. El. Se auzi cu ecou in capul meu acest cuvant minunat EL. Atunci urmatoarea lui miscare ma trezi din visare.
- Ai grija, Emma. Era sa cazi. Noroc ca te-am prins. sups in timp ce imi dadu parul dupa ureche.
- Merci mult Spencer. Esti eroul meu.
- Nu a fost nimic. Acum hai sa mergem.
- Bine.
In drum spre locul in care era prietnul lui. Acesta ma lua de mana. Dar dupa ce se intampla asta o unda electronica ne desparti. Nu am putu sa-mi dau seama ce se intampase dar cu siguranta avea legatura cu puterile mele sau ceva de genu dar a doua oara cand a mai incercat nu s-a mai intamplat lafel. Apoi cand am ajuns Spencer mi-a dat drumul din stransoare sa ferma si i-a strans mana prietenului sau.
- Emma el este Chad cel mai bun prieten al meu. ma prezenta Spencer lui Chad.
- Ma bucur de cunostinta mylady. spuse Chad in timp ce-mi saruta mana.
- O... Spencer nu mi-ai zis ca prietenul tau este un gentelman. am zis eu.
- Cand ai spus ca e frumoasa nu m-ai minti. a spus Chad
- Cum adica? Voi ati vorbit cat eram impreuna, Spencer?
- Nu Emma doar ca i-am povestit lui Chad de tine inainte sa te cunosc.
- Cum adica inainte sa cunosti?
- Te-am visat int-o noapte si de atunci nu pot sa mi te scot din cap.
Cand am auzit ca m-a visat m-am adus aminte de imaginea lui din capul meu. Probabil si el m-a vazut asa cum si eu l-am vazut. Dar cum se poate? S-ar putea sa fim oare conectati? Dar nu am terminat de gandit ca vocea cristalina a lui Spencer ma trezi.
- Si pentru ca Chad este cel mai bun prieten al meu i-am spus de vis si de tine.
Ceva din mine ma impingea sa-i spun ca si eu am avut un vis cu el dar o alta parte imi spune ca ar trebuii sa o tin in mine. Dar mi-am dat seama ca inima voia sa-i spun iar creierul nu. Dar dand la oparte ce ziceau cele doua nu stiam ce sa spun.
- Ce ai patit frumoas-o? De ce esti ingandurata?
Trebuia sa raspund rapid asa ca am preferat sa pastrez tacerea.
- Nu e nimic. Si ce ar trebuii sa insemna faptul ca m-ai visat?
- Ar putea insemna ca suntem sortiti sa ne cunoastem sau poate cine stie...
-Da si eu cred lafel. l-am intrerupt eu.
Nu puteam sa fiu impreuna cu cineva doar de la prima vedere si de la o viziune ciudata chiar daca el credea asta eu nu eram pregatita si probabil nu voi fi prea curand. Dar pentru moment trebuia sa ma apropii mai mult de el ca sa vad daca merita sa fie cu mine, Emma Graystone.
- Bine atunci ce zici sa iesim in oras? m-a intrebat Spencer.
- Nu m-ar deranja. Putem sa mergem toti trei. am raspuns eu repede.
- Nici pe mine nu m-ar deranja. a spus Chad.
- Ma referam la o intalnire in doi. spuse Spencer in timp ce se uita la Chad.
- Da bine puteti merge doar voi doi. raspunse putin dezamagit Chad.
- Ce zici, Emma?
- Nu m-ar deranja. Asa am putea sa ne cunoastem mai bine.
- Bine atunci spunem unde locuiesti si voi veni maine la ora 7 p.m. in fata casei tale.
- Nu trebuie sa vii pana la mine. Putem sa ne intalnim langa semnul de intrare in Fantasywood.
- Cum doresti tu frumoasa mea. Atunci ce zici sa de conduc pana la iesirea din oras.
- Bine. am raspuns eu incantata.
Eu si Spencer ne-am luat la revedere de la Chad si am plecat prea iesirea din oras. Spencer a incercat sa se apropie din ce in ce mai tare de mine. La incept am ezitat dar dupa minut ce trecea ma simteam mai bine in bratele lui protectoare. Ma simteam protejata si iubita dar mai ales eram in al noualea cer pentru ca eram in bratele iubiri mele. Pana la urma dupa atata dragoste a trebuit sa ne despartim pentru ca ajunsem sa stam langa stalpul ce arata incotro este Fantasywood asa ca a trebuit sa ma dezlipesc de langa pieptul sau calduros si moale si a trebuit sa imi tin singura de cald.
- Aici trebuie sa ne despartim. Imi pare rau ca nu am putut sa stam mai mult impreuna.As fi vrut dar nu pot. am zis eu cu rasuflarea taiata aparca incepand sa plang.
- Nu nimic. Si sa stii ca si mie mi-a placut sa stam impreuna in ciuda primei noastre intamplari.
- Sa stii cam pare sincer rau.
- Nu trebuie sa te scuzi. Ai fost scuzata de mult.
Eu si el eram fata in fata. Ne priveam in ochi si ne spuneam atatea vorbe ca parca timpul s-a oprit din loc doar ca sa ne priveasa pe noi. Eu eram asa de emotionata incat nici nu mai aveam cuvinte.
- Spencer, eu...
Dar nu am putut sa-mi termin propozitia pentur ca el cu mana lui catifelata puse mana pe gura mea si spuse:
- Nu trebie sa mai spui nimic pentru ca am eu ceva sa-ti zic dar nu sunt doar cuvinte e ceva mai mult decat atat.
Stateam acolo in bratele lui si nu putem sa ma gandesc decat la ochii lui superbi si cat de bine ma simteam in preajma lui asteptad sa vad ce va vrea sa-mi spuna.