Ceci se uimi...Fața ei de Einstein s-a topit... Era udă...arăta groaznic... cel puțin mai bine decât înainte...
Tusea ei mă asurzea... simțeam că mor... am adus la mine acasă.
Klaus nici măcar nu o mai recunoaște...
Felix a recunoscut-o și a dus-o în culcușul lui...
Tremura... Era speriată și în același timp uimită... dar în scurt timp a adormit...
Uaaau!!! Fata asta sforăie... nu glumă...
Dar ce să zic... dormea ca un îngeraș...
Bine un îngeraș care a mâncat prea multă brânză.
Am adormit cu toții însă vremea nu
s-a schimbat deloc...ningea...nimic altceva...
Am așteptat două zile să se oprească furtuna... zăpadă era imensa...și s-a întâmplat ceva... foarte taree!!!
119 cuvinte
Asta doar pentru ca am avut o săptămână încărcată...