A trecut o lună de la despărţirea cu Andy iar eu de două ore stau într-o celulă...de ce? Păi să începem cu începutul....m-am născut la maternitatea...nu de la începutul ăsta...ohh da...deci...
-Andy vezi că am plecat, să nu rupeţi nimic, că vă rup eu pe voi...STAI...Voi? Da, Andy are o iubită, Monica, e drăguţă...nu nu sunt geloasă, acum nu mă mai întrerupe...Scuze.
Unde rămăsesem? A da, ies din bloc, e 5:30, aştept autubuzul să merg la cofetăria unde lucrez, dar observ o fetiţă mică în spatele unui bloc, mă îndrept spre ea şi vreau să îi dau câţiva bani dar se depărtează până ajungem la colţ.
-Îmi pare rău, spune fetiţa şi îmi înfige un cuţit în burtă, am auzit doar vocea fetei care supină şi vocea unei femei ce zicea "luaţi-o" după nu îmi mai amintesc nimic. Mă trezesc cu o durere îngrozitoare de cap, eram întinsă pe o saltea, încerc să mă ridic dar corsetul ce îl purtam mă împiedică.
-Ţi-am adus masa aud vocea unui bărbat şi mă uit la el, încerc iar să mă ridic dar nu reuşesc, el mă ia în braţe şi mă aşez în fund, sprijinită de peretele rece al camerei.
Privesc puţin speriată mâncarea care arăta ciudat...şi nu ciudat în modul drăguţ şi non-conformist, ciudat în modul dezgustător.
Băiatul se pune şi el pe saltea şi mă priveşte drăgăstos.
-Cum te numeşti? Îl întreb eu.
-Mike.
-Kristinne...
-Ştiu deja.
-De ce sunt aici?
-Pentru că aşa vrea şefa.
-Cine e şefa?
-O să aflii singură. Acum încearcă doar să nu o enervezi...dacă o să îţi vorbesc urât de fată cu ea, nu te supăra, ai grijă de tine, mă sărută pe frunte, o să îţi aduc mai încolo mâncare adevărată, să nu te atingi de porcăria aia.
-Mulţumesc, şi tu ai grijă de tine.
Iese, mă întind iar şi mă gândesc la Andy... oare e îngrijorat? De obicei îl sun...
-Eşti o idioată Erica...cum să faci aşa ceva? O să ne toarne poliţiei tâmpito.
-N-o va face Lucas, nu mai urla!
-Tu să taci.
Lucas? Erica? Doar nu... nu e acel Lucas, e imposibil...Erica? Erica? Şefa mea? Richard...ohh Doamne.
Uşa se deschide şi îl văd pe Lucas, da e acel Lucas care m-a cumpărat, acel Lucas care a vrut mereu doar sa mă fu*ă.
-Hei Kriss...
-Lucas?
-îmi pare rău...nu a fost planul meu, îţi jur.
Se aşează pe saltea şi îmi ia mâinile în ale lui.
-Ok Lucas...dar de ce sunt aici?
-Pentru că Erica....
-Domnule, trebuie să mergem, urgent.
-Vorbim când mă întorc.
-Ai grijă.
Iese din cameră iar după aproximativ 10 minute vine Erica...da Erica şefa mea.
-Măi măi măi, te căutam de luni întregi Black, dar bine că ai venit tu la mine, nu-mi place să aştept, iar pe tine te-am aşteptat prea mult, acum e rândul tău, să îţi aştepţi într-o baltă de sânge moartea, râde ea la mine.
Scoate un briceag din buzunar şi mă pune să întind palmele, o ascult, ştiam ce o să urmeze, ştiam că o să doară, dar am ascultat-o nu vroiam să o enervez...ea conducea, iar, s-a uitat la ele şi a zâmbit.
-Ştii ceva? Mai aşteaptă puţin, trebuie să se joace cineva cu tine înainte, nu vreau să îmi pătezi angajaţii cu sângele tău jegos. Mike vino puţin, adu şi căluşul, sforile, catuşele.
O ptiversc îfiorată cum zâmbeşte.
-Asta să te facă să îţi iei gândul de la Luckey al meu.
Mike intra în cameră şi înghite în sec când mă vede.
-Trebuie să fii şi tu de faţă?
-Da.
-Îmi pare rău îmi zice Mike la ureche.
Nu spun nimic şi aştept...plângeam? Nu? De ce? Nu merită, nu-s o persoana slabă, o să scap odată şi odată şi nu vreau să ajung în vreo depresie din cauza frustratei ăsteia.
Mike începe să mă sărute, nu îi răspund dar nici nu mă zbat.
-N-aş face asta, crede-mă.
-Ştiu, vorbim noi în sărut cât să nu audă scorpia aia.
Mă dezbracă şi îmi pune cătuşele, apoi sforile le înfăşoară pe tot corpul, e chiar priceput la chestia asta, mă leagă de bările patului apoi îmi pune căluşul.
Şi intră în mine, uşor, blând, cred că nici daca eram iubita lui şi era prima dată nu se comporta aşa.
Durere era, nu o faceam de buna voie, nu raspundeam, nu nimic, căluşul mă împiedica să gem ceea ce era şi mai rău, parcă mă sufocam în propriile gemete. Frânghiile nu erau legate strâns, dar dacă încercam să mă mişc simţeam cum mă ustură.
Nu şi-a dat drumul deşii am simţit că urmează, a ieşit rapid şi şi-a dat drumul pe pat, eu îmi dădusem drumul mai înainte, mi-a sărutat sânii apoi m-a sărutat pe gură.
-Nu a fost cine ştie ce. Zicea ea.
Mike mă dezleagă apoi pleacă.
Vreau să îmi pun lenjeria pe mine dar nu ma lasa.
Îmi face "zgârieturi" cu briceagul pe gât, mâini apoi îmi taie din păr.
Fix atunci intră Lucas pe uşa şi ea se opreşte.
-Ce pula mea crezi ca faci?
-Iubire eu...
-Kriss ridică-te, plecăm.
-Lucas eu...
-De ce ai sânge?
Nu răspund şi las capul în jos.
Un zgomot şi un ţipăt ascuţit îmi atrage atenţia şi văd urma de palmă a lui Lucas pe obrazul Ericăi o ia de gât şi o lipeşte de perete.
-Dacă te mai atingi de un fir de păr de-a ei te bag în pământ târfo.
-Dar sunt soţia ta...zice ea cănd el slăbeşte strânsoarea.
-Nu o să mai fii. Răspunde el acid.
Mă ia de mână încercam să merg dar mereu eşuam aşa că m-a luat în braţe, eram dezbrcăcată, plină de sânge, iar el mă ţinea în braţe, a luat un halat şi mi l-a pus.
Intrăm în măşină şi îl întreb unde mergem şi zice...
Suspans iar...unde credeţi că merge? Ce ziceţi de Erica? Dar de Mike?
Am început să scriu şi din celălalt şi încerc să îl public ca şi cadou de ziua mea...da eu vă dau cadou deci probabil vineri o să aflaţi unde vor merge...
*editat*