"Am spus sa te oprești !" Striga Jay în urma mea.
"Nu vreau sa vorbesc despre asta acum!" Am spus și mi-am continuat drumul.
"Lexi!" Mârâi el la mine prinzandu-ma de mana și mă întoarse cu fata spre el lipindu-ma de peretele tunelului.
"Ce-i" am mârâit și eu la el.
"Vreau sa vorbim!" Spuse el și se dădu un pas în spate lasandu-mi loc.
"Nu avem ce sa vorbim!" Am spus eu fluturând mainile.
"Ba avem! Si chiar foarte multe!" Spuse el privindu-ma serios.
"Și care ar fi alea? " am întrebat punandu-mi mainile in san.
"Ce s-a intamplat în pădure? "
"Nimic !" Am zis nepăsătoare.
"Lexi nu mintii! " Spuse el și își puse mainile de o parte și de alta a capului meu. "Te comporți ciudat de când ai venit din pădure. Ce mama dracului ascunzi de mine?" Întreba serios.
"Ni-mic" i-am silabisit în fata. "Mă simt perfect! Nu știu ce schimbare vezi tu la mine , dar eu îți zic ca nu am nimic!" Am zis și el s-a apropiat de mine.
"Bine !" Spuse el cedând și eu m-am uitat nesigura la el. Cum putea sa lase balta totul atât de ușor. Dar era bine ...Pentru moment. "Acum a doua întrebare! Mai ești supărată pe Ana? "
"Nu!" Am zis de data aceasta sigura pe mine și acesta aproba înțelegând. "Acum pot sa plec? Îmi este somn!" Am zis și el s-a incruntat la mine.
"Îți este somn?" Întreba el și eu am aprobat. "Atunci haide!" Spuse și mă lua de mana tragandu-ma după el spre trapa care ducea spre camera lui.
"Ce faci?" L-am intrebat incercand sa imi trag mana din a lui, dar el mă strânse și mai tare.
"Mergem la culcare! " Spuse el și deschise trapa cu mana libera , după care se întoarse spre mine și mă ridica în sus , ajungând sa stau cu fundul pe covorul din camera lui.
"Dar eu vreau sa mă culc singura!" Am zis serioasa, dar el nu mă ascultă.
"Nu vreau sa aud niciun comentariu! " Spuse în timp ce se puse în pat și mă trase și pe mine lângă el.
"Dar..."am încercat sa protestez.
"Liniște! " spuse punandu-si arătătorul pe buzele mele și mă privii cu ochii mari.
Am oftat și mi-am dat ochii peste cap. Nu aveam cale de scăpare așa ca trebuia sa tac și sa mă culc. Oricum ziua asta a fost mai obositoare decât m-as fi așteptat. M-am asezat mai bine pe pat lângă Jay și m-am lăsat purtata de somnul dulce pe care urma sa îl am. Sau cel puțin așa trebuia....
"E cineva?" Am întrebat dar nimeni nu mi-a răspuns. Mă aflam la câteva străzi distanta de casa mea , dar încă de când am plecat de la cafenea am avut impresia ca cineva mă urmărește. Am oftat când am văzut ca nu îmi răspunde nimeni și m-am intors și am început sa măresc pasul spre casa. Aveam un sentiment ciudat în aceasta seara.
"La naiba!" Am zis când am văzut o umbra în depărtare care începu sa alerge după mine. M-am intors și am luat-o la fuga spre casa. Nu imi pasa de nimic acum , voiam doar sa scap de dementul care mă urmărește , și sigur nu are gânduri pașnice.
În timp ce alergam m-am împiedicat, ca o idioata , și am căzut. Pana sa am timp sa mă ridic acel care mă urmarea mă prinse din urma.
Acum amandoi eram fata în fata oarecum. Eu stăteam pe jos , cu inima cât un purice , în timp ce el era în picioare și mă privea sfidător.
"Hey păpușă! Ti-a fost dor de mine?!" Întreba necunoscutul aplecandu-se către mine. Avea vocea cunoscuta, dar nu îi puteam vedea fata prea bine din cauza întunericului. Cand s-a apropiat destul de mult de mine i-am putut vedea trăsăturile fetei.
"Johnson!" Am exclamat speriata.
"În carne si oase!"Spuse el și mă prinse de mana tragandu-ma de pe jos.
"Da-mi drumul , jigodie! " am zis incercand sa imi trag mana din a lui , dar fără prea mari reușite.
"Fetiță rea! Așa te-au învățat părinții tai sa vorbești cu străinii? " întreba în timp ce ma lipii cu spatele de un zid rece , aflata pe o străduță laterala , și fără prea mare vizibilitate.
"Eu vorbesc exact cum trebuie cu tine! Esti o jigodie și nimic nu o sa schimbe asta! " am spus și el s-a aplecat spre mine ranjind.
"Nici nu ai idee cu cine te-ai pus!" Spuse el după care îmi rupse bluza cu o singura mișcare.
"Nuuu! Da-mi drumul Johnson ! " am zis când am văzut ca își îndreaptă mana spre pantalonii mei.
Perspectiva lui Jay.
M-am trezit buimac în timp ce în dreapta mea Lexi se agita. M-am uitat speriat la ea neștiind ce ar trebuii sa fac.
"Nuuu! Da-mi drumul Johnson! " Tipa ea în somn.
Johnson ? Inca avea coșmaruri cu el? Și de unde pana unde s-a ajuns iar la el? Nu are de ce sa se teama. În fond el e la închisoare. Sau...
"La dracu! " am înjurat și m-am ridicat în fund." Lexi! " am strigat scuturand-o de umeri. "A fost doar un coșmar." Am zis și ea si-a deschis ochii buimacă.
"Te rog nu îmi face rău Johnson! " Spuse ea și se depărta puțin de mine, și eu m-am incruntat la ea.
"Lexi, sunt Jay!" Am spus și ea s-a frecat la ochi după care mă privi speriata.
"Oh...Jay pot sa iti explic!" Spuse ea și eu m-am incruntat.
"Mâine! " am zis și m-am asezat inapoi lângă ea. "Acum dormi. E abia 2 dimineață! " am zis și ea si-a încolăcit brațele micuțe în jurul meu.
O sa am destul de munca mâine! Mi-am zis în gând înainte sa adorm.