Născută la miezul nopții (Vol...

By cristina7676767

14.8K 553 186

Damien este regele vampirilor care își tot caută de 169 de ani aleasa. A căutat în sute de femei ,chiar mii... More

Capitolul 1
Capitolul 2
Capitolul 3
Capitolul 4
Capitolul 5
Capitolul 6
Capitolul 7
Capitolul 8
Capitolul 9
Capitolul 10
Capitolul 11
Capitolul 12
Capitolul 13
Capitolul 14
Capitolul 15
Capitolul 17
Capitolul 18
Capitolul 19
Capitolul 20
Capitolul 21
Capitolul 22
Capitolul 23
Capitolul 24
Capitolul 25
Capitolul 26
Capitolul 27
Capitolul 28
Capitolul 29
Capitolul 30

Capitolul 16

506 15 9
By cristina7676767

Eva

Încerc să nu îmi închid ochii , însă în fața mea apare o silueta.

-Buna, micuță Eva. zice silueta cu un zâmbet demonic pe buze.

Restul feței nu o pot vedea ,este îmbrăcat într-o pelerină ce acoperă tot corpul masiv .

-C-cine e-esti? zic eu strângându-mi picioarele la piept si închizându-mi ochii înlăcrimați,crezand ca voi scăpa de acest coșmar.

-Sunt coșmarul tau,Eva! Trebuie să îl răsplătesc cumva pe Damien dupa ceea ce a făcut cu sora și nepotul meu.

El este fratele femeii ce a fost omorâtă de Damien.

-De ce eu?

-Pentru că dacă tu ai murii,el va fi distrus în cel mai mare sens al cuvântului.

-Nu vreau să mor! zic ridicându-ma în picioare și încercând sa alerg înapoi spre castel.

Fie ca voi fii omorâtă de creatura aia sau de vârcolac,tot asa de dureros va fii.

Îl vad pe Damien cum se îndreaptă spre mine, însă simt o durere inexplicabilă la gleznă.

Vârcolacul ala blestemat tocmai m-a muscat de picior.

-Eva! spune Damien repezindu-se la mine , însă varcolaculyala nenorocit mă târăște după el.

Sunt târâtă prin spini,noroi și copaci .

Deja nu îmi mai simt piciorul.

Din cauza durerii, în mai putin de 10 minute, leșin.

***

Mă trezesc cu o groaznică durere de cap,de picior iar oasele simt ca mi se desprind de pe carne.

Analizez puțin încăperea în care mă aflu și constat că sunt într-o camera de tortură.

La dracu!

Pe ușă intră nenorocitul ce tocmai mi-a distrus corpul.

-Vai! Ce nepoliticos sunt ! Am uitat sa mă prezint. Xander, încântat de cunoștință,Eva! zice râzând.

Un bărbat de peste 27 de ani,cu o barbă neagră,la fel ca și părul.
Ochii îi are verzi iar tatuajele de pe brațele descoperite nu îmi dau o părere prea bună.

-Du-te la dracu ,Xander! Eu nu am nici o legătură cu sora si nepotul tău!

-Ba sigur că ai ! Dacă nu erai tu în acea casă,ei acum erau fericiți!

-Te rog! Nu eu am decis să stau acolo.

-Promit că vei avea o moarte dureroasă,scumpo!

-Nu! Te rog!! însă acesta deja a ieșit din încăpere.

Ce fac acum?

M-am săturat sa fiu doar eu victima!
M-am săturat să am corpul plin de cicatrici!
Pur si simplu m-am săturat!

Oare dacă rup frânghiile,pot scăpa?

Merită încercat.

Văd pe o masă din colțul opus mie,un cuțit.

Avand in vedere ca sunt legată de un scaun,ma pot târî până la el.

Cand ajung in dreptul lui, încerc să îl apuc în dinți pentru a-l duce la mâini.

-Bingo! zic eu în șoaptă după ce îmi eliberez mâinile.

Tai frânghiile de la picioare și ma ridic.

Mi-a amorțit fundul.

Mă gândesc la ușă pentru a asculta dacă cineva este în camera de dupa ușă însă nu se aude nimic.

Apăs clanța și constat ca este încuiată.

Noroc că tata m-a învațat cum se deschide o ușă cu o agrafa de par.

După ce îmi caut prin tot capul o agrafă, găsesc una rătăcită.

Bag agrafa în gaura cheii si îmi ciulesc urechile pentru a auzi micul clinchet.

Mai scărmonesc putin si aud un sunet de care nu știam ca ma voi bucura atât .

Clic.

Deschid ușor usa în speranța că nu voi da de nimeni.

La etaj se aud niste sunete nu prea ortodoxe.

Vârcolacul ăsta nu are pic de bune maniere.

Fug silențios spre usa principala.

Ies afară și aud în capul meu vocea mamei.

-Scumpo, dacă o iei spre dreapta,te vei duce într-un sat de oameni,unul în care îți poți trăii viața de om liniștită , sau spre stânga,acolo unde este castelul lui Damien. Alegerea este numai a ta.

Calculez în minte opțiunile așa ca alerg rapid spre stânga.

Nu îl pot părăsi acum.
In momentul cand are ce-a mai mare nevoie de mine.

Având în vedere că probabil este următoarea seară si posibil miezul nopții , șansele ca acea creatură sa apară iarăși sunt 99,9%.

Alerg ,alerg și iar alerg până vad turnurile castelului.

Aud în spatele meu sunetul specific acelei creaturi.

Ma pregătesc psihic si alerg cum n-am mai alergat în viața vieții mele.

Pașii acelei creature sunt din ce in ce mai aproape si eu nu mai am nici 5 metrii până la porțile castelului ce sunt închise.

Ma pregătesc de o săritură extrem de mare pentru a scăpa cu picioarele întregi.

Rahat .

Creatura aia sare si ea așa ca ma împing cu cea mai mare putere în ușa castelului.

Toți cei din living sar în picioare când aud că ușa se trântește puternic .

Fug spre mine când vad ca nu îi mai pot face față bătăilor din ușă ale creaturii.

-Eva! zic Clara si Raven în același timp.

Cad pe jos din cauza durerii picioarelor.

Rana de la Xander sângerează puternic , tălpile sangereaza mult mai puternic din cauza spinilor noi iar hainele imi sunt rupte pe ici-colo.

Hunter mă ridică încet de pe jos și ma pune pe canapea.

-E-Eva?! aud un glas tremurând ce mi-a lipsit enorm.

-Damien! sar în picioare ignorând total că las urme de sânge în spatele meu.

Ma prinde într-o îmbrățișare în care își pune tot dorul si grija ce mi-a purtat o în ea.

-Liniștește-te ,iubito. Ești în siguranță acum . zice acesta mângâindu-mi părul.

Abia acum observ că plâng.

Îmi simt creștetul capului ud.

Plange. Damien plânge .

Dupa ce mai stam îmbrățișați vreo 3 minute, mă ia in brațe stil mireasă.

-Nu ai idee cat mi-ai lipsit, iubito.

-Si tu mie ,Damien. Dar tot sunt supărată pe ceea ce ai făcut.

-Iarta-ma,iubito. Nici eu nu îmi explic de ce am omorât două suflete nevinovate.

-Bine,te iert. Dar să nu mai faci asta niciodată.

-Iti promit,frumoaso. zice sarutandu-ma pe gât.

-Damien? zic eu dupa ce se retrage.

-Da iubito?

-Cum mă spăl? Mâna stângă o am ruptă din cauza idiotului ăla,iar de mâna dreaptă nici nu mai zic.

-Te pot spăla eu,iubito.

-Nu!

-Dar nimeni nu are voie să te atingă înafara de mine, frumoaso.

-Dar-.

-Promit ca nu voi face nimic altceva înafara de a te spăla.

-Dar îmi e rușine. zic eu îngropându-mi fața în tricoul lui.

-Nu trebuie să îți fie rușine de mine.

-Damien?

-Da frumoaso?

-Te iubesc..

Acesta se oprește din mers, șocat.

-Cumva ai zis că ma iubești?

-Poate..

Nu mai apucă sa zica nimic deoarece mă sărută animalic si grijuliu în același timp.

Un geamăt îmi scapă cand mă trage mai aproape de el.

Mă retrag deoarece o întrebare ma tot frământă.

-Damien?

-Ce e iubito?

-D-Dar tu ma iubești?

-Mai mult decât ți-ai putea imagina.

Îmi pun capul pe umarul lui cand el își continuă drumul.

-Damien?

-Hm?

-Picioarele mele au lăsat dâre de sânge până aici.

Acesta se uita la picioarele mele și rămâne uimit.

Mă lasă pe pat si fuge spre baue ,unde se întoarce cu o trusa de prim ajutor.

-Trebuie să scoatem toți spinii de aici ,iubito.

-Poti sa mă muști pentru a  dormii ,ca sa nu simt durerea?

-Deja ești slăbită,iubito. Dacă te mușc ,te voi slăbii si mai mult.

-Dar va durea..

-Stiu iubito,stiu. Voi încerca să fiu cât mai grijuliu.

-Bine..


                         ***

După o serie lungă de țipete si lacrimi, picioarele mele , cât si mâinile imi sunt bandajate.

-Gata, iubito. Hai să îți facem baie.

-Pai... zic eu arătând spre picioarele mele.

-Scuze, frumoaso,am uitat .

Acesta mă i-a în brațe,stil mireasă și se îndreptă cu mine spre baie.

-Eva. Nu ma voi atinge de tine ,mai ales în starea asta. zice Damien când vede ca ezit.

-Bine,am încredere în tine.

Acesta începe să mă dezbrace ,pana ajunge la lenjeria intimă.

Închid ochii cand văd că se holbează la mine ,iar dupa simt cum îmi dă si ultimele haine jos, grijuliu.

Tocmai am rămas goală în fața lui.

Damien mă pune în cada plina cu apă fierbinte în care este spumantul meu de baie preferat.

Ma face să îl iubesc și mai mult.

-Damien?

-Da,iubito? zice acesta continuând sa îmi spele corpul cu gelul meu de baie preferat.

-În cât suntem astazi?

-17 decembrie,iubito. De ce?

-Nu... zic cand simt că lacrimile mă podesc.

-Ce s-a întâmplat,frumoaso? zice ștergându-mi lacrimile.

-Pe 13 tocmai a fost ziua mea ,dar și ziua în care mama a murit,iar eu tocmai am ratat-o . zic izbucnind în plâns.

-Nu plânge iubito. Nu îmi place să te vad asa. O putem face oricând.

-Nu,o voi sărbătorii la anul de două ori.

-Ce iubita deșteaptă am! zice zâmbind.

-S-Sunt iubita ta?

-Presupun că prietenii nu se sărută între ei,nu dorm in același pat și nu mor de dorul unui altuia.

-Bine,i-iubitule. zic zambind.

-Mai spune-o o data, frumoaso!

-Iubitule!

-Ce frumos se aude fiind spus se tine.

Acesta continua să îmi spele corpul zâmbind.

După ce termină, mă înfășură într-un prosop si mergem in dormitor.

-Rămânem tot la hainele mele,iubito?

-Rămânem!

Se întoarce din dressing cu un tricou foarte larg ce pentru mine sunt sigură ca vine ca o rochie și o lenjerie intima.

-De unde ai lenjerie intima pentru femei, în dressing-ul tau? zic când gelozia începe sa ma acapareze.

-Ti-a cumpărat Clara înainte sa te întorci,geloasa mea.

-Nu sunt geloasă!

-Ba da ești!

-Poate doar puțin.

După ce mă îmbracă și mă înfofolește în pătură ca pe un copil,se bagă lângă mine.

-Noapte bună,Damien.

-Noapte bună,iubito.





,, Scuzați eventualele greșeli "

Să sperăm ca nu vor apărea alte probleme în legătură cu relația celor doi.

Păreri?❤️

Continue Reading

You'll Also Like

102K 4.6K 40
Sunt o fata singuratica precum tatal meu, nu am pe nimeni, doar eu pe el si el pe mine. Locuim in padure la o cabana, izolati de lume. Tata este vana...
116K 3.5K 24
Ea,o fata frumoasa care are note bune.Toată lumea o crede o tocilara dar ei nu stiu defapt ca ea învăța din frica,din frica de tatăl ei. Ea nu a avut...
65.8K 2.3K 16
O simplă fată,dar cu un viitor strălucitor!! Ea e Melody, o fată normală de 16 ani care ajunge să conducă lumea vampirilor alături de vampirul ei Eli...
235K 12.9K 21
Anastasia Green ,o fata simpla din suburbii ,a ajuns la numai 30 de ani una dintre cele mai apreciate avocate din New York .Lucreaza la cea mai bun...