Reclama este sufletul comerţului. Aşa cum o ştiu toţi afaceriştii de astăzi, o ştiau toţi oamenii de afaceri, negustorii sau precupeţii din perioada interbelică. O imagine a ceea ce însemna reclama şi publicitatea în perioada interbelică prezintă expoziţia "Reclame şi publicitate din perioada interbelică", organizată de Muzeul Judeţean Teleorman în colaborare cu Biroul Judeţean Teleorman al Arhivelor Naţionale.
Paginile ziarele anilor '30 erau pline de reclame de mici sau mari dimensiuni, unele realizate exclusiv din text, altele însoţite de imagini. Reclamele din perioada interbelică nu se adresau omului de rând, ci clasei elitiste şi cochete, prezentând informaţii cheie despre produs şi promovând un brand.
80% dintre reclame erau destinate femeilor. "Un sector mare este cel al cosmeticelor. În perioada interbelică femeia era simbolul frumuseţii aşa cum este şi astăzi. Femeile ştiau că, pentru a fi frumoase, trebuie să-şi acorde atenţie şi să fie în trend cu ceea ce se vinde pe piaţă", a explicat muzeograful Steluţa Pătraşcu, la inaugurarea expoziţiei de la Muzeul Judeţean din Alexandria.
La capitolul cosmetice, în perioada interbelică, cea mai multă reclamă se făcea produselor din occident. "Pe piaţă se vindeau produsele occidentale marca Paris, marca New York sau marca Londra. Cremele, fardurile, parfumurile, rujurile, acestea erau produsele la care s-a făcut reclamă pentru femei" a mai spus muzeograful. Statisticile arată că în 1936 existau peste 100 de produse cosmetice promovate în reclamele din ziarele româneşti.
Regina Maria a făcut reclamă la crema Pond s
Unele dintre reclamele la produsele cosmetice din perioada interbelică erau realizate de vedetele vremurilor. "Multe din ele sunt realizate chiar de marile vedete ale perioadei interbelice. Regina Maria în 1924 a făcut şi ea o reclamă la crema Pond s şi a fost primul membru al unei familie regale care a făcut reclamă" a mai explicat muzeograful Steluţa Pătraşcu.
Regina a ajuns să facă reclamă după ce vizitase America, achiziţionase cremele Pond s şi se arătase încântată de efecul acestora. Firma producătoare a invitat-o pe regină să facă reclamă cremei, iar aceasta a acceptat trimiţând o scrisoare în care susţinea efectele produsului. "Nicio femeie nu e atât de sus plasată, încât să-şi permită să-şi neglijeze aspectul. Imaginea personală este vitală pentru succesul ei şi nu poate îngădui ca semnele obişnuite de oboseală să se vadă pe chipul ei. Sunt încredinţată că frumuseţea poate fi menţinută prin folosirea zilnică a cremelor Pond's", spunea Regina Maria despre crema la care a făcut reclamă.
Pasta de dinţi promovată doar pentru beneficii estetice
În anii 1932-1936 existau în ziarele româneşti reclame la cel puţin douăzeci de tipuri de pastă de dinţi. Unele dintre aceste reclame pot fi văzute la expoziţia de la Muzeul din Alexandria. Cele mai multe dintre reclamele la pastă de dinţi sau la săpun de dinţi atrăgeau atenţia doar asupra esteticului, fără să facă referire la necesitatea produsului din punct de vedere al sănătăţii. "Cele mai multe mărci legate de îngrijire se refereau la pasta de dinţi sau săpunul de dinţi. În reclamele din perioada interbelică se atrăgea atenţia asupra esteticului, în niciun caz asupra ceea ce ştim noi astăzi, asupra igienei. Foloseşte Dentol pentru a avea dinţi albi. Foloseşte Odol pentru a avea dinţi ca perlele. Acestea erau mesajele" mai spune muzeograful de la Muzeul Judeţean de Istorie din Alexandria.
Tutunul recomandat pentru creşterea puterii de concentrare şi diminuarea stresului
Ţigările reprezentau un răsfăţ destinat bărbaţilor în perioada interbelică. Tutunul nu era prezentat nicidecum ca un viciu care afectează sănătatea. Aşa se face că în reclamele din anii '30 produsul este promovat ca fiind benefic. "Tutunul în perioada interbelică îl recomandau ca pe un medicament. Se spunea că este necesar pentru concentrare şi pentru eliminarea stresului. Reclama la tutun nu făcea nicio referire la ce efecte poate avea tutunul", a mai spus muzeograful Steluţa Pătraşcu.
Reclama la medicamente
Cele mai multe reclame din ziar erau cele pentru medicamente sau produse care tratau o mulţime de afecţiuni, multe dintre ele având un efect de panaceu. "Erau câteva boli avute în vedere. Nevralgiile, durerile de cap, reumatismul, guta, durerile de picioare. Pentru foarte puţine boli, erau foarte multe medicamente. De cele mai multe ori era un efect placebo", a mai explicat muzeograful.
Cele mai multe dintre medicamentele prezentate în reclame veneau din Occident . Aspirina Bayer, cea care se găseşte şi astăzi în farmacii, era prezentată ca fiind indicată pentru "nervi" în vreme ce autohtonul Antinevralgic era destinat durerilor de cap.