ⱼᵢᗰᵢ𝚗
Nu sunt atent la nimic. Nici măcar nu mă chinui să o fac.
Sunt pierdut în galaxia mea și nu știu cum să mai ies din ea. Dar de fapt nici nu știu dacă vreau să ies vreodată din ea. De ce ar trebui să o fac dacă mă simt bine și protejat?
Nici măcar nu știu unde mă aflu acum, însă te văd pe tine cum cobori din mașină așteptându-mă. Ajung să fac ca tine și cobor din mașină apoi vin lângă tine și privesc în gol. Nu știu ce caut aici cu tine, un străin. Te cunosc de câteva ore, și simt că te știu de-o viață. Poate că exagerez, sau poate că sunt ciudat, habar nu am.
— Să mergem înăuntru, îmi spui apoi mă iei de mână și mă tragi după tine.