Singurătatea era îngrozitoare. Delilah nu se așteptase la asta, dar casa imensă a familiei Ryder era rece și neprimitoare atunci când era pustie. Își ucidea timpul făcând curățenie, până când totul strălucea, dar după apusul soarelui, când întunericul punea stăpânire peste tot, Delilah ar fi dat orice să nu mai fie atât de singură. Zilele treceau greu, dar nopțile treceau și mai greu. Însă, până la urmă, Ryder-ii se întoarseră într-o seară. Păreau obosiți, nu doar de la drum, ci de la ceva mai profund – probabil întâlnirea cu o familie atât de complicată și încercată ca familia Able îi secătuise de puteri. Niciunul dintre ei nu avea chef de vorbă, așa că Delilah îi lăsă în pace și plecă în dormitorul ei; totuși, avea de gând să afle tot ce se putea despre Angelina. În asta stătea întregul ei viitor, poate chiar supraviețuirea.
N-avea de gând să își recunoască asta nici măcar ei însăși, dar poate Kai ar fi făcut mai bine dacă o ucidă pur și simplu pe Harlow atunci când avusese ocazia. Morții nu văd, nu aud, nu vorbesc și, cel mai important, nu vor să te ucidă.