Un telefon sunand ma face sa tresar din somnul meu adanc. Nici nu imi amintesc cum am adormit sau cand. Ma incrunt somnoroasa si ma frec la ochi incercand sa imi clarific vederea. Mi-am intins inca somnoroasa mana spre noptiera pentru a-mi lua telefonul si constat ingrozita ca este inchis.
Corpul imi era acoperit de doua brate masive si tatuate si amintirile de aseara cu mine si Harry certandu-ne ca apoi sa sfarsim a ne saruta imi apareau in minte ca fulgerul. Durerea de cap ma loveste ca un bolovan atunci cand m-am intors rapid spre el, care nici macar nu deschisese ochii inca. Daca nu era soneria tampita a telefonului sau, as fi petrecut putin timp admirandu-i chipul. Parea atat de calm si atat de linistit, dar se pare ca foitul meu il trezise si auzind si el telefonul, maraie suparat si imi elibereaza cu o mana talia pentru a-l lua de pe noptiera, raspunzand fara sa se uite.
"Da!"
Si dupa asta urma o scurta pauza. Nu puteam auzi cu cine vorbeste, dar din profil parea jumate inca adormit si jumatate nervos, probabil pentru ca fusese trezit brusc. "Nu ma intereseaza, lasa-ma in pace am spus!" aproape ca scuipa cuvintele si arunca telefonul undeva prin pat. Parea usor nervos si imi statea pe limba sa il intreb cine era, insa dupa expresia sa faciala nu ma puteam duce decat cu gandul la Chanel. Am alungat-o totusi imediat din minte pentru ca nu voiam sa imi stric dispozitia si m-am focusat asupra baiatului superb de langa mine. Eram rusinata pentru ca a fost primul baiat cu care am dormit in acelasi pat. Nu stiam ce sa spun sau cum sa reactionez avand in vedere cele intamplate aseara. Un lucru il stiam cert, capul ma durea ingrozitor! Mi-am strans buzele stanjenita cand am vazut ca nu are de gand sa spuna nimic si dau sa ma ridic din pat pentru a merge la baie.
"Nu pleca!" murmura cu o voce groasa abia trezit din somn ce mi-a facut inima sa o ia la galop. M-a tras din nou in bratele sale, ingropandu-si capul in parul meu.
"S-a intamplat ceva?" intreb si nu stiam daca era in regula sa il imbratisez la randul meu, dar am indraznit sa o fac, preferand sa ma joc putin prin carliontii sai moi. A scos un zgomot apreciativ ce parea ca un marait jucaus si am perceput ca ii placea. A murmurat un "nu" infundat la intrebarea mea si si-a ridicat privirea spre mine. Avea ochii jumatate inchisi si un zambet lenes pe fata. Arata divin! Atat de frumos si atat de relaxat cum nu l-am vazut niciodata. Ii zambesc si eu la randu-mi rusinata, iar el s-a apropiat de mine sarutandu-mi scurt buzele. "Buna dimineata!" sopteste inca peste buzele mele, iar eu am zambit mai larg.
"Buna dimineata, chiar daca nu stiu cat este ceasul." constat, iar el a ras scurt intinzandu-se din nou dupa telefon.
Grimasa sa usor uimita ma facuse sa ma panichez. Adormisem undeva pe la patru dimineata, deci sigur avea sa fie tarziu acum.
"14:45..."
Nu a apucat sa termine pentru ca am sarit ca si arsa din pat panicata. Elizabeth avea sa ma omoare cu siguranta. Telefonul imi era inchis si m-am invartit prin camera disperata dupa un incarcator, iar cand l-am zarit l-am infascat ca singura mea sursa de salvare. Ceea ce si era. Il aud pe Harry razand pe fundal si i-am aruncat o privire ucigasa. Sunt sigura ca Elizabeth acum e disperata sa ma caute si sigur am zeci de apeluri si mesaje. Trebuia sa o gasesc pe Jade cat mai repede. Telefonul meu nu avea sanse sa se deschida prea curand.
"Iubito, e in regula. Stie ca esti la Jade, nu o sa patesti nimic." Incerca el sa ma calmeze, parca citindu-mi gandurile prin panica mea extrema.
"Nu o cunosti. Eu nu fac dinastea, niciodata. Stiu cat de important este pentru ea siguranta mea."
"O inteleg perfect. Si eu am luat-o razna cand nu mi-ai raspuns la telefon atunci cand erai racita." spune iar eu ma opresc din agitatia mea privindu-l uimita.
S-a ridicat din pat, avand pe el doar pantalonii si mi-am intors privirea stanjenita de la bustul sau gol. Chiar si plin de tatuaje, muschii erau bine definiti si arata foarte masiv pentru un baiat de varsta lui, in comparatie cu Austin, era mare, in comparatie cu mine in schimb, de-a dreptul urias.
S-a oprit in fata mea si mi-a inconjurat talia cu o mana, lipindu-ma de pielea sa fierbinte. Mi-am inchis ochii la contactul placut, insa cuprinzandu-mi barbia, m-a obligat bland sa ma uit la el. Imi era greu sa ma focusez la ceea ce spune fara a nu ma pierde in profunzimea verdelui sau atat de intens.
"Pentru a nu da de banuit, o vei suna de la Jade si ii vei explica ce s-a intamplat. Nu are numarul parintilor ei, nu?" ma intreaba iar eu m-am gandit cateva secunde inainte sa neg.
Ii multumeam Cerului ca nu avea numarul parintilor ei, altfel chiar eram moarta pentru ca nu trebuia sa afle adevarul in ruptul capului.
"Perfect, atunci o vei suna de la Jade si ii vei spune ca ai avut telefonul descarcat si te-ai trezit tarziu. Asta e adevarul, doar eviti detaliile. Eu nu te incurajez sa iti minti mama, iubito, dar nu am chef sa ma trezesc batut ca i-am rapit fiica." chicoteste si eu il urmez imediat imaginandu-mi deja o Elizabeh furioasa ce il plesneste pe Harry. Elizabeth fiind nu cu mult mai inalta decat mine.
Am decis sa urmam planul lui, sunand-o pe Elizabeth de pe telefonul lui Jade, si cum ma asteptam era foc si para de nervoasa si panicata de lipsa mea de comunicare, dar totusi linistita ca sunt bine. Jade a scapat ieftin de explicatii pentru ca mama ei era plecata inafara Londrei impreuna cu fratele ei mai mic peste weekend si aveau sa se intoarca abia marti. Norocoasa!
Casa arata un haos total si in ciuda protestelor mele, Harry a angajat o echipa de curatenie sa vina in cursul zilei pentru a rezolva haosul provocat. Ceva ma facea sa cred ca nu era prima data cand se intampla asta si m-am dat totusi batuta.
Afara era soare si acceptabil de cald pentru luna Noiembrie asa ca fiecare si-a baut cafeaua in gradina. Kim si Jade se imprietenisera destul de bine si chiar ma bucuram sa le vad purtand o dicutie fara a se lua la harta. Am fugit de interogatoriul lor referitor la noaptea mea petrecuta cu Harry si dupa ce le-am taiat macaroana spunandu-le ca nu e nimic intre noi, am fugit sa ma asez pe canapea pentru putina liniste. Baietii stateau asezati pe niste fotolii improvizate, avand o discutie destul de intima dupa soaptele lor. Nu ascultam ce vorbeau, voiam doar sa ma bucur de putinul soare stand asezata pe canapeaua din curte, insa am fost rapid luata in brate si asezata pe picioarele lui Harry. Avea acum pe el un hanorac negru, cu gluga trasa usor peste ochi pentru a se feri de soare. Arata putin caraghios, dar totusi foarte atragator.
"Esti bine?" ma intreba, iar eu am aprobat sorbind din cana de cafea.
A zambit scurt si mi-a sarutat obrazul tandru, asezandu-si capul pe umarul meu pentru a evita mai mult razele soarelui.
Voiam sa vorbesc cu el despre ce s-a intamplat azi noapte, iar scurtul sarut de astazi m-a derutat putin. Nu stiam ce se intampla intre noi mai exact si imi era frica sa vorbesc despre asta. Nu imi puteam incalca promisiunea in a-l tine departe de mine, insa cred ca deja am facut-o cu varf si indesat. Va trebui totusi sa imi fac curaj sa vorbim despre asta insa, am anulat discutia pentru ca nu eram singuri.
Dupa ce fiecare si-a baut cafeaua, baietii au preferat sa comandam cate ceva de mancare pentru ca eram toti lihniti de foame si mahmuri, mai mult sau mai putin. Zack a fost pus pe glume toata dupa-masa si chiar m-a facut sa ma simt bine si confortabil printre ei. In ciuda aparentelor erau chiar niste persoane foarte de treaba si acum stiu de ce Jade a ramas langa Jason si s-a integrat usor in grupul lor, insa din fericire Jade nu are situatia pe care o am eu.
Spre seara am decis sa plec acasa. Jade avea sa ramana la Jason in seara asta si in ciuda protestelor celorlalti, mai ales cele ale lui Kim si Jade, a trebuit sa plec. M-am bucurat sa vad ca Harry intelesese situatia si nu a insistat cu rugamintile ca eu sa raman si in aceasta seara, insa a insistat in a ma duce acasa.
Drumul nu a durat mult, el stand la douazeci de minute distanta de mine, ei bine douazeci de minute in stilul sau nebun de condus, pentru ca cu autobuzul faceam o ora intreaga. L-am rugat sa parcheze la doua case distanta de a mea pentru ca stiam ca Elizabeth verifica probabil fereastra din cinci in cinci minute si nu aveam energia necesara sa ii raspund de ce ies dintr-o masina care sunt sigura ca era in valoare cat doua case la un loc. Nu ma puteam intreba decat de unde isi permitea el sa aiba o asemenea masina si din nou, constatasem cu stupoare ca am petrecut o noapte intreaga cu un om de care nu stiu absolut nimic.
"Multumesc ca m-ai adus." Spun, dar el nu imi raspunde, ci imi cuprinde fata si isi zdrobeste buzele de ale mele.
Era un sarut profund, la fel ca cele de aseara si pana sa nu ma sarute din nou, nu imi putea da seama cat de mult adoram de fapt sa fiu sarutata de el. Si-a desprins buzele de ale mele abia atunci cand aveam nevoie de aer si le-a coborat le maxilarul meu ca apoi sa mearga spre gat. Si-a coborat una din maini pe coapsele mele, dar l-am oprit atunci cand a vrut sa urce cu ea mai sus.
"Harry, nu!" il opresc si m-am bucurat sa vad ca nu insista.
"Iubito esti bine?" m-a intrebat cu o incruntatura adanca, iar mie imi exploda inima de emotii.
"Harry, ceea ce a s-a intamplat aseara..."dar nu am apucat sa termin fraza pentru ca el suspina si se departeaza de mine cu totul, parca stiind deja ce aveam de gand sa spun. Nu a spus nimic totusi, dar m-a durut vazand ca isi fereste privirea de a mea cu totul. "Mi-a placut, mi-a placut foarte mult, insa nu sunt sigura ca este okay ca noi sa continuam asta. Tu esti cu Chanel..."
"Ti-am spus ca am terminat-o cu Chanel, Emily!" m-a intrerupt usor furios, dar imi era greu sa il cred.
"Atunci cine te-a sunat dimineata?" l-am intrebat, dar de data asta nu mi-a raspuns si a fost necesar sa imi dau seama ca banuielile mele erau adevarate.
"I-am spus sa ma lase in pace, Emily. Ai auzit si tu. Trebuie sa ma crezi, iubito." a murmurat mangaindu-mi fata bland.
Auzisem ce i-a spus, eram constienta de asta, insa nu puteam sa am incredere in el si in intentiile sale. Nu imi puteam permite sa ma indragostesc de el, desi eram sigura ca asta se intampla deja. Faptul ca eu sa ma indragostesc de Harry nu era imposibil, dar ca el sa si simta acelasi lucru pentru mine, era deja de domeniul fantasticului. El era potrivit unei tipe precum Chanel sau cel putin una la fel de atragatoare, in hainele mele largi si fata obosita si incercanata nu era nimic atragator.
Era timpul sa spun ceva, dar nu stiam ce. Mi-am muscat buza emotionata si m-am uitat direct in ochii sai. Privirea ii era blanda, dar totusi profunda si plina de dorinta in timp ce isi atintea ochii asupra buzelor mele. Insa oricat de mult imi doream sa il simt din nou, aveam nevoie sa ma gandesc la toate astea.
"Ar trebui sa plec, multumesc din nou ca m-ai condus acasa." zambesc politicos si imi iau geanta de la picioarele mele si deschid imediat usa portierei, dar el ma opreste si m-a tras spre el lipindu-si lung si tandru buzele de ale mele.
Restul zilei l-am petrecut cu Elizabeth, incercand sa recompensez timpul pierdut cu ea. Mi-a parut rau ca trebuit sa o mint cu absolut totul in legatura cu evenimentele de aseara, dar adevarul avea sa o scoata din minti.
Dimineata am fost trezita de alarma enervanta si cu greu m-am ridicat din pat sa ma pregatesc pentru scoala. Nu am vorbit cu Harry absolut deloc dupa ce m-a lasat acasa si sincera sa fiu aveam mari emotii sa il intalnesc astazi la scoala. Nici nu stiam cum ar trebui sa ma comport in preajma lui. Nu il puteam evita pur si simplu, dar nici nu puteam sa ii sar in brate si sa il sarut, oricat de mult mi-as fi dorit asta. Harry atragea multa atentie asupra mea, ochi curiosi si jelosi de care nu aveam nevoie. Sa fiu invidiata de toate fetele de la scoala, cu Chanel in frunte, nu era pe lista mea de prioritati. Am alungat gandurile astea din minte si am aruncat o privire spre fereastra. Vremea parea destul de posomorata afara, vreme tipic londoneza asa ca am luat o pereche de jeans negrii ce imi veneau chiar mulati pe picioare, o camasa alba de matase si un palton gri, urmat de cizmele mele negre. Am mers in camera mamei pentru a lua o esarfa neagra pentru a completa tinuta si m-am admirat putin in oglinda. Tinuta ma facea sa par matura si imi aminteam vag de mama si tinutele ei office de munca. Zambind melancolic am coborat in bucatarie insa in loc sa o vad pe Elizabeth, vad un biletel pe frigider in care ma anunta ca a plecat de dimineata la serviciu. Minunat! Acum trebuie sa iau trenul pana la scoala.
Insfac un mar din cos si imi torn putina cafea intr-un mic termos si ies pe usa grabita spre statia de tren.
Masina neagra sport parcata exact unde era ieri mi-a facut inima sa inghete, si un Harry bine dispus a iesit imediat din masina la vederea mea, cu un ranjet imens pe fata.
"Ce faci aici?" il intreb stupefiata.
Si-a dat ochii peste cap si mi-a ignorat intrebarea, si insfacandu-mi soldurile m-a lipit de el sarutandu-ma scurt pe buze.
"Buna dimineata si tie!"
De data aceasta eu am fost cea care si-a dat ochii peste cap, indepartandu-l politicos de pe mine. "Imi pare rau Harry, dar voi lua trenul." spun si ma indepartez.
Mana in care tineam marul mi-a fost prinsa, si corpul mi-a fost smucit spre el. Parea suparat, insa nu aveam de gand sa merg cu el la scoala si sa atrag prea multa atentie ce nu era necesara.
"Nu iei trenul, Emily. De ce trebuie sa te incapatanezi tot timpul?"
M-am smucit din stransoarea sa si mi-am continuat din nou mersul. Trebuia sa imi continui planul in a sta departe de el. Spre binele amandurora. El inca vorbea cu Chanel, eu nu voiam sa fiu cea care strica faimosul cuplu.
"Doar lasa-ma in pace Harry, te rog!" am spus, si l-am auzit maraind in spatele meu.
Am scos un tipat atunci cand am fost practic luata pe sus precum un sac si carata ca si cum nu as cantarii mai nimic. Dumnezeule e prea dimineata sa fiu atarnata cu capul in jos. Am scapat termosul de cafea si am privit cu stupoarea cum cafeaua mea se scurge pe trotuar.
"Da-mi drumul!", marai si continui sa il lovesc.
"Daca nu te opresti te plesnesc peste fund!" ma ameninta insa eu nu l-am ascultat si am tipat puternic cand palma sa mi-a lovit fesele. Nu atat de dureros, dar totusi, nu am fost niciodata plesnita peste fund.
"Nesimtitule!" il jignesc atunci cand ma lasa in sfarsit pe picioarele mele si dau sa il plesnesc peste fata, insa de data asta a fost mai rapid decat a fost la bal si mi-a prins incheietura. Era si el frurios, puteam vedea asta in ochii sai. Nu este obisnuit sa fie refuzat, evident, toate fetele din orasul asta isi doreau sa se plimbe cu masina lui Harry Styles.
Privirea sa verde acum era taioasa si intimidanta, si oricat de mult incercam sa ii intorc aceiasi privire, nu puteam. Stansoarea sa nu era dureroasa, insa in ciuda incercarilor mele, nu ma puteam elibera.
"Te rog, da-mi drumul!" ii ordon, insa nu ma asculta, in continuare se uita la mine cu acea privire si incepeam deja sa imi pierd si mai mult cumpatul.
"Treci in masina Emily sau o sa te bag eu cu forta!"
"Ma ameninti acum? Super!" ma revolt insa el imi ignora protestele si deschide portiera masinii sale, asteptand ca eu sa intru.
"Emily, inceteaza cu incapatanarile astea! Ieri a fost totul okay, ce naibii e cu tine?"
I-am ignorat intrebarea si am intrat in masina fara a spune nimic. Singurul motiv pentru care am acceptat a fost pentru ca toata sarada asta a durat indeajuns de mult incat eram pe cale sa intarzii la cursuri, si nu imi doream asta. A inchis portiera dupa mine cu o busitura puternica ce m-a facut sa tresar si mi-am tras tacuta centura. A traversat prin fata masinii trecandu-si nervos mana prin par si s-a urcat la volan fara a-mi arunca o vorba. Conducea cu o viteza incredibila si se vedea vizibil ca avea nervii urcati la maximum, dar si eu eram la fel de nervoasa, dar si speriata si ma rugam in gand sa ajung intreaga si mai ales vie la scoala.