Domnul meu DJR,
Dă-mi iubirea-ți nemărginită,
Ia-mi dragostea infinită.
Mi-am luat notițe, am obosit, mă odihnesc.
Îmi lipsești.
Ești un bărbat puternic, determinat și inteligent. Sensibilitatea-ți completează magistral pasiunea. Îți ador talentul, modul cum scrii... Știu că mi-am găsit jumătatea-n tine. Îmi ești steaua geamănă. Ești complet. Ești tot ceea ce mi-am dorit vreodată.
Îmi este dor de vorbăria ta, de alinturi tale.
Îți curg prin ochii-ți de necunoscut,
Îți cutreier prin sufletu-ți de lipicioasă vată,
Într-o treișpe' ne-am cunoscut,
Ne-am aruncat într-o dragoste gravată,
Iubirea noastră,
În mare de petale,
Își declară înflorirea,
Fericirea și mândria-n pen'petale.
Fi-mi albină, îți voi fi nectar,
Hrănește-te din a mea stamină,
Iubește-o-n felu-ți avar!...
Și din nou spun că nu credeam că voi găsi pe cineva ca tine. Nu visam, nu speram, ci sufeream. Eram sigură că nu te voi găsi, dar destinul mi-a dat una peste fund și mi-a zâmbit obraznic. M-a mai și împins în fața ta, ca să-mi fac intrarea, așa cum se cuvine. Destinul ăsta... Pare el rău, dar pentru noi a fost cel mai bun. A văzut doi oameni dornici să se iubească, așa că ne-a căsătorit sufletește.
Asta a fost căsătorie aranjată, iubire. Dragostea, în schimb, a venit din amândoi, neforțat, sălbatic de natural.
Abia aștept să ne căsătorim și trupurile, domnul meu DJR. Nunta de aur!
Îți pun stelele-n suflet, vreau să frigă de nerăbdare. Vreau să mă iubești până-n întuneric și înapoi. Vreau să te iubesc până-n beznă și înapoi. Avem stelele, avem sufletele. Chiar și cu puțină iubire, ne putem lumina drumurile, până ne ciocnim unul de celălalt, până ne simțim trupurile cum zvâcnesc în lumina sfeșnicelor stinse.
Du-mă pe mal de petale și hai să facem dragoste acolo...
Eu te aștept, vino, ia-mă de mână!
Te iubesc, te iubesc, te iubesc!