___________________________
JM: Bună dimineața, iubito!
Y/N: Neața..
JM:Hai trezirea, trebuie să mergi la școală.
Y/N:Off...bine.
Da,că de obicei sunt o întârziată. Mi-am luat hainele și m-am dus la baie,m-am spălat pe față și pe dinți, mi-am făcut părul și m-am îmbrăcat:
JM:Haide.
Am ieșit din casă și am urcat cu tata în mașină.
JM:Cred că voi veni diseară mai târziu acasă.
Spuse tata în timp ce își pune mâna pe piciorul meu. Am tresărit și m-am uitat la el, zâmbea și se uita la drum în continuare.
JM:Stai liniștită, nu-ți fac nimic.
spunea și rânjea.
Uneori am impresia că se dă la mine,dar nu are cum. Până la urmă sunt fiica lui,nu?
Am ajuns la școală, în sfârșit.
JM:Pa,iubito. Ne vedem acasă!
Spune tata dându-mi un sărut pe obraz.
Y/N:Pa, tată!!
Am ieșit din mașină și am intrat în curtea școlii,mda,ca să vezi, Jungkook care stătea cu Taehyung. Jungkook este fostul meu,care mă freacă la creierii.
Jungkook: Bună, puiuț!
Y/N:Te rog,doar lasă-mă să mă duc în clasă, n-am chef de tine.
Taehyung:Haide mai bine să mergem la noi în clasă. Spuse Taehyung luându-l pe Jungkook de lângă mine.
Jungkook:Ok,ai scăpat de data asta.
Spuse zâmbind pervers.
M-am îndreptat spre clasa mea,unde ca să vezi,Jennie cea mai buna prietena a mea.
Jennie:Yoo,ce faciii?
Y/N:Abia ce am scăpat de Jungkook,tu?
Jennie:Aolo,te așteptam.
Y/N:Bun,ce oră ai?
Jennie: Matematică..
Y/N:Lol,eu am Engleză.
Jennie: Băi,deci întâi vreau să-ți spun ceva.
Y/N:Da,ce este?
Jennie:In școală se tot vorbește de tine,că ești norocoasă.
Y/N: Norocoasă? Despre ce e vorba?
Jennie:Ei bine,toate fetele salivează după taică-tu și spun că ești norocoasă că îl ai ca tată.
Y/N:Ok,wtf. Ele sunt adolescente și tatăl meu este cu vreo 10 ani mai mare decât ele.
Jennie:C-U-R-V-E.
Spune Jennie literă cu literă.
Am început să râdem amândouă,dar ca de obicei trebuie să ne strice tot cheful clopoțelul care a sunat pentru ore.
Jennie:Paa, mă duc în clasă!
Y/N:Paaa!
M-am pus în bancă și mi-am scos caietele și cărțile din ghiozdan și le-am pus pe bancă, așteptând-ul pe profesor.
După 20 de minute s-a terminat în sfârșit ora.
Profesor: Gata copii, aveți pauză. La revedere!
Elevi:La revedere!
X:Y/N,cum de arată tatăl tău așa de bine?Uuu
M:Doamne,ești norocoasă că îl ai ca tată,dacă eram in locul tau l-aș fi vrut pentru altceva.
Mi-am făcut cruce când le-am auzit.
Y/N:Vi se pare ceva normal ceea ce spuneți?
X: Foarte,de ce NU?
Y/N:Aveți 15-16 ani...
X: Vârsta nu contează!
M: Da, foarte adevărat.
Y/N: Uneori , chiar contează!
X:Cum zici tu. Dar tatăl tău arată tot atât de bine!
M:DAAAA!!
Doamne, fetele astea nu au niciun viitor în acest ritm.
_(16:43_ s-au terminat în sfârșit orele. Era timpul să merg acasă pe jos, pentru că tatăl meu este la muncă și a spus că va veni mai târziu.
_____________________
Ca de obicei, mă plictisesc și nu am ce face. Mai bine îmi fac temele.
M-am ridicat din pat și m-am dus la biroul meu unde îmi fac temele,am aprins lampa de pe birou și am început să-mi scriu . Dacă mama nu pleca, aș fi avut ce face..dar mama a decis să mă lase și pe mine, și pe tata. Se pare că e fericită cu altcineva..
După 16 minute mi-am terminat temele și l-am așteptat pe tata _(20:31)_
Stăteam în pat și mă uitam pe laptop. Am auzit ușa de jos deschizându-se,se pare că tata a venit.
JM:AM AJUNS,IUBITO!
Strigă tata în timp ce urca scările.
Tata a intrat în cameră și se așeză pe marginea patului, uitându-se la mine zâmbind.
JM:Ce faci, iubito?
Mă simțeam foarte ciudat când îmi spunea așa,dar am ales să nu zic nimic.
Y/N: Stau..mă plictisesc..tu?
JM:Sunt foarte obosit.
Da, îl credeam,mereu muncește pentru mine,îi pare rău că mama l-a lăsat,dar mai mult îl interesează de ceea ce am simțit eu, mi-a simțit durerea.
Y/N: Vino aici.
Am spus punându-mi laptop-ul pe noptiera de lângă mine și deschizându-mi brațele.
Tata a venit lângă mine, în brațele mele.
JM: Mi-a fost dor să dormim împreună, ție?
Y/N:Da,dar ar trebui să te obișnuiești cu faptul că nu mai am 5 ani.
JM:Da,dar tot fetița lui tati rămâi.
I-am zâmbit și mi-am pus capul pe pernă.
După câteva minute,am adormit amândoi.
Vreau să știți că nu prea am imaginație și nu mă descurc,dar cu timpul învățăm, așa-i? Acesta este primul capitol!!!💜