Stau pe geam si ma uit la luna..este atit de frumoasa. Lumineaza toata padurea..mi se pare totul magic... Lumea ii spune padurea intunecata eu ii spun casa, dulce casa. Aici ma- m nascut, aici este toata viata mea..
Aaaa eu sunt Lorena, locuiesc intr- o casa simpla, dar iubita de mine. Sunt un lup singuratic. Bunicul meu a fost un vircolac foarte cunoscut si temut. Din cauza asta traiesc in exil total.
Cite o data asi vrea sa fac parte dintr- o haita, dar nu vreau sa fac rau...
Am 18 ani, de acum 2 ani trebuia sa imi gasesc perechea mea, dar cu atita singuratate nu cred ca il voi gasi vreo data... Poate asta e blestemul familiei mele..dar nu am cui sa ii fac reprosuri.. Sunt singura..prima fata din familie.
Inca ma uit la luna asta plina, ma fascineaza.. Cobor pe geam in padure..acolo ma simt cel mai bine.
Gindurile mele sunt intrerupte de un miros nou..la mine in padure?? Cine intrazneste sa imi calce teritoriul va avea de a face cu mine...de fapt cu lupul meu Anna. Cite o data nici eu nu o pot controla...
Cu pasi repezi ma apropri de locul de unde vine mirosul...sunt mai multi, dar nu foarte multi..
Unul dintre mirosuri imi atrage atentia...mea sau mai bine zis lui Anna.
" Anna ce se intimpla??"
" Nu stiu mirosul asta..."