Capitolul 1

17.4K 575 139
                                    

Avem dreptul la viata. La copilarie. Sa traim!

Buna eu sunt Lara. Am frumoasa varsta de 17 anisori de copilasi mic si cretin, care incepe sa traiasca. Povestioara mea este una foarte trista am fost nascuta de doi extraterestrii super iubitori numiti parinti. Ei bine ei sunt niste martieni de pe planeta protector. Pana acum nu prea am avut voie sa fac nimic. Nada. Trebuia sa stie fiecare miscare.

Acum ca mai am un an pana fac 18 ani, ma lasa sa locuiesc singura in apartamentul meu!

Extrapuriculofantastic! Insfarsit am sansa sa traiesc pe Pamant si nu pe Protecto!

Eu sunt o mica lighioana as putea zice am o inaltime de 1.63 da nu e cine stie ce dar betmen betmen nu se putea mai mult, am parul lung si negru desi poate ar fii fost interesant sa il am rosu ca un claun, sau un foc plin de pasiune. Ce e aia pasiune? Da nu am simtit acest sentiment, o sa caut in dex. Ce dex exista google! Daa! Asa sa revenim am ochii albastri asemeni cerului. Va vine sa credeti?! Doamne iti multumesc pentru albastrul cerului! Asa si sunt cam alba, daca ma-si da cu faina as semana cu Chasper, stiti voi fantoma aceea mica si prietenoasa din Wendy.

Aaa! Da! Mai am ceva inportant de zis! Cum am trait pe planeta Protector nu prea cunosc pe nimeni, si asa e nu stiu ce e aia iubire, gelozie, ura, frica...acest amalgan de sentimente. Desi ultimele patru suna urat...neah, tot nu as vrea sa le traiesc.

Cum apartamentul este doar al meu! Ma bucur de acest lucru si il fac pe placul meu. Apartamentul este unul nou cu geamuri inalte, am mobilat tot si tot tot tot pe gustul meu, livingul care evident contine si bucataria este cu nuante de alb, negru, mov si crem, cu tablouri de parca am fixat totul de milenii! Desi poate cand eram mica imi doream camera roz cu unicorni si perdelute cu barbie sau printese si tot felul de...am lumea pinki, acum le cam detest. Inafara de unicorni! Ei exista! Da da bunul meu amic Wiskas. Eu l-am botezat! Sunt asa de mandra! Cum spuneam camera mea are un dresing imens care cam trebuie umplut, un pat mare super duper comfortabil pentru salele mele si niste noptiere, un birou, o blibliotecuta, camera aproximativ normala, exceptie face sacul de box, peretele negru, si peretele care il voi umple cu poze. Aaa si mai aveam un dormitor prin apartament si am zis sa nu il neglijez asa ca l-am transformat in micul meu studio...offf imi mai trebuie bani pentru inca o chitara, si poate niste clape.

Eh cam asta e apartamentul. Baia nu cred ca e asa de extragumipudinteresanta ca celelalte.

Aveam sa incep sa traiesc singura. Aveam sa traiesc pe cont propriu, uu da si totul nou. Apartament nou, orasi nou, liceu nou!

O Doamne nu cunosc pe nimeni!

Offf o maimutica doua maimutici trei maimutici....mai ducetiva dracu si voi ca tot nu ma calmati!

Imi aud cum stomacul meu scoate sunete de disperare indurare vrea MANCARE! Eh na, cum nu am nimic, iau o geaca mai grosa din cuier, ma incalt in niste adidasi negri, imi iau portofelul, cheile, inchid apartamentul si cobor la supermarketul care se afla la o starda distanta de acest cartier, de blocul in care locuiam.

Nu m-am mai obosit sa imi schimb hainele de casa, imi placeau pantaloni de trening negrii si cu helancuta alba, mare gresala! Afara era un cancer de simteam ca si ultima particula de sange vrea sa inghete! Batea vantul care intetea frigul! Cate grade sunt? Si rahatu din mine a inghetat!

In 15 minute de agonie, moarte sigura, am ajuns in supermarket! Aleluia traiesc!

Imi iau un cos si incep sa bantui, si sa cheltuiesc bani pe cele necesare pentru hai sa zicem o saptamana, dulciurile nu imi ajung! Niciodata nu o sa imi ajunga! Sa nu mancati dulciuri! Zaharul dauneaza grav sanatati! Pe cine dracu mint, mancati sunt cele mai bune lucruri de pe aceasta planeta! Ce daca te ingrasi, facem sport dada!

Vampirii exista!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum