Alfa în derivă

Capitolul ➸ 12

-Depinde cate inghetate esti dispus sa cumperi.

  ♟  

Doua ore mai tarziu eram pe plaja, inconjurata de o multime de oameni - cunoscuti si necunoscuti - la ceea ce se numeste Noaptea dinainte de Halloween. Dap -_-. Exista. Ca sa fim intelesi, nu exista Joia Fara Pantaloni sau Vinerea Pizzei, insa exista asa ceva. Pentru ca nu sunt eu presedinte, de aia!

In fine, in ciuda galagiei si corpurilor ce se zbenguiau neincetat si a muzicii date la maxim chiar ma distram. Prima mea petrecere pare un succes pana acum. La mine, orice nu e un dezatru are potentialul de a deveni victorie in viitor.

Baietii facusera un foc imens din care ieseau licurici ce luminau noaptea si se inaltau in sus spre cer, plutind in bezna noptii.

La inceput am stat cu Șerban, noul meu BFF, insa atentia lui fu captata de 3 balcoane umblatoare... daca stiti la ce ma refer. Conversatia a fost atat de amuzanta ca aproape m-am inecat incercand sa imi tin comentariile pentru mine.

-Mikael, faci un selfie cu mine? Întreabă Pwp1 tuguindu-si buzele in fata ca o ratusca.

-Nu fac selfie-uri. Raspunde Frosty al meu, fara suflet - ca de obicei.

Ha!

-Vrei sa mergem intr-un loc mai retras? Incerca Pwp2 sa ii capteze atentia atingandu-i antebratul cu unghile incovoiate.

-Nu. Se zbranceste Serban scuturand mana fetei ca si cum l-ar fi murdarit. La asta buza fetei se triplă si se indeparta cracanata si dezamagita spre alt baiat care arata ca si cum iesise recent din inchisoare. Pwp1 fuge, copind haios actiunile prietenei sale.

Pwp3 pe de alta parte, e pe departe cea mai frumoasa dintre fete. Are parul lung si drept si e curbata exact unde trebuie. Ii sopteste ceva la ureche mangaindu-l pe baiat pe coapsa timp in care Șerban ranjeste si se intoarce pe calcaie gata sa plece cine stie unde. O nu.

-Ăhăm. Fac suspicioasa, doar n-are de gand sa ma lase singura cand nu stiu pe nimeni.

-Il iau intr-un loc mai retras. Ia fata cuvantul cand el nu pare ca e in modul explicatii. 

-Nu puteti merge mai tarziu? Incerc sa inabus chicotitul ca sa nu mi-o iau in freza pe urmasi sa regret. Observ ca unghile fetei par detsul de ascutite.

-Nu e treaba ta, nu mergem cu vaca in caz ca nu observi. Adauga acritura pe un ton muscator. mamasurandu-ma din cap pana in picioare.

Ar trebui sa ma simt jignita? Contemplez pentru o secunda. Serban stie cum sa le aleaga...

-Zi mai degraba capra. Rad neputand sa ma mai abtin cand vad ca tipa mai are putin si sare la mine. 

-O sa le zic sa vina sa stea cu tine, plimba-te pe aici pana atunci. Zice Șerban si fara sa astepte raspunsul meu se intoarce si o trage pe Miss Meduza dupa el.

-Mulgere placuta! Strig dupa ei si pot sa jur ca am auzit-o pe fata hasaind.

Dupa un timp de plimbat ursul aiurea prin multime, cum am fost instruita sa fac, ma asez langa foc privind fascinata la umbrele de pe nisip. Richy veni sa imi tina companie insa era ca si cum ti-ar tine de urat o umbra. Nu prea amuzant.

-Cine e gata sa asculte o poveste de groaza? Intreaba o fata inalta si bine cladita din dreapta noastra. Primul lucru pe care il observ dupa forma clepsidrica a corpului, fiind foarte greu de trecut cu vederea oricum, este alegerea ruijul ei negru.

In jurul fetei multimea s-a spart ca si cum acesta era un ritual plictisitor insa au fost cativa care au ramas sa asculte.

-Era lupul asta de nisip care s-a indragostit de un muritor. Dragostea lor era imposibila, fireste, isi roteste ochii ca si cum simpla idee era o nebunie, dar lupului nu i-a pasat. S-a casatorit cu muritoarea in ciuda advertismentelor haitei stârnind mânia zeilor si a renuntat la viata de lup. A trait cu fiinta umana o viata prohibita dar au fost binecuvantati cu un un copil de zeita lunii... pana intr-o seara cand instinctele animalice admormite nenatural s-au desteptat brusc. Camera era slab luminata de lampa mica a muritorului care avea nevoie de siguranta in noptile reci. Intre lup si muritor se afla chiar plodul lor, mica calamitate ce nu trebuia sa existe intr-o lume in care natura isi urmeaza cursul. Ca de obicei, avea iepurasul vechi, zdrenturos în brațe și degetul mare in gura, cu una dintre urechile roase ale maimutoiului atarnadu-i deplorabil pe nas. Ochii albastrii îi erau insa larg deschisi și se uita in sus tremurand ușor.